Memorialul de la Sighet, omagiu libertăţii şi rezistenţei (AFP)

Muncă forţată, detenţie arbitrară, tortură: într-o fostă închisoare din România, un muzeu memorial unic în Europa rememorează represiunea comunistă implacabilă în estul continentului, aducând un omagiu rezistenţei extraordinare a fiinţei umane, relatează într-un amplu reportaj AFP.

Considerat un loc exemplar de memorie de către Consiliul Europei, alături de Auschwitz (Polonia) şi Memorialul Păcii din Caen (Franţa), 'Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei de la Sighet' (nord) documentează crime în speranţa de a impulsiona tânăra generaţie să-şi apere libertăţile.

Cu un centru de cercetare şi o şcoală de vară, ceea ce permite ca în fiecare an o sută de tineri să se întâlnească cu istorici din lumea întreagă şi supravieţuitori ai Gulagului, acesta este muzeul cel mai cuprinzător din lume.

La 20 de ani după lansarea acestui proiect ambiţios, succesul vine cu mai mult de un milion de vizitatori. 'Foarte impresionant. Libertatea nu are preţ', a scris în cartea de oaspeţi un vizitator olandez.

'Încercăm să facem cunoscute străinilor şi românilor suferinţele' trăite în ţările de la est de Cortina de Fier în timpul celor 45 de ani de comunism (1945-1989), a explicat pentru AFP Ana Blandiana, celebră poetă română, 'inima şi plămânul' acestui proiect împreună cu soţul său, Romulus Rusan.

Fiică a unui deţinut politic, cărţile ei au fost interzise de fostul dictator Nicolae Ceauşescu.

'În Occident, am avut o memorie glorioasă a comunismului cu Războiul din Spania, Frontul popular, Rezistenţa la nazism. În Est, a fost vorba de teroare şi tortură', remarcă istoricul francez Stephane Courtois, coautor al 'Cărţii negre a comunismului'.

'În Europa există două amintiri care sunt foarte departe să se pună de acord pentru moment', a declarat el pentru AFP.

La Sighet, 'locul simbolic al memoriei', potrivit fostului disident polonez Lech Walesa, fiecare din cele 90 de celule scoate în evidenţă un aspect al represiunii.

Două sute de politicieni şi intelectuali români care s-au opus comuniştilor au fost deţinuţi în secret între 1950-1955 în această închisoare construită în apropiere de Ucraina. Cincizeci şi patru dintre ei au murit aici.

Mai mult de 600.000 de români au fost condamnaţi şi închişi din motive politice între anii 1945 şi 1989.

Teodor Stanca a fost unul dintre ei. Student la Timişoara, el a îndrăznit să organizeze în octombrie 1956, cu ai săi colegi, o întâlnire pentru a cere libertatea de exprimare, retragerea trupelor sovietice şi sfârşitul cultului personalităţii.

Arestat şi interogat brutal, el a fost condamnat la opt ani de închisoare cu muncă grea. 'A fost un regim de exterminare în închisori, prin foame, lipsă de asistenţă medicală, umilire', se confesează el AFP.

Represiunile epocii comuniste în Uniunea Sovietica şi în ţările din Europa de Est au făcut milioane de victime, potrivit istoricilor.

Muzeul de la Sighet reconstituie fosta închisoare şi prezintă, graţie miilor de ore de mărturii orale ale foştilor prizonieri, o descriere detaliată a practicilor inumane de odinioară.

Semn de formidabilă rezistenţă umană, deţinuţii, lipsiţi de toate, încercau să facă hârtie din praf din pereţi, apă cu săpun şi să scrie o poezie, o frază într-o limbă străină.

Muzeul aduce, de asemenea, un omagiu altor mişcări de rezistenţă: Carta 77 în Republica Cehă, revoluţia ungară, revoltele studenţilor şi ale ţăranilor din România.

'Am descoperit peste 200 de de revolte ale ţăranilor despre care nu se ştia nimic', spune Ana Blandiana.

'S-a spus că în România mămăliga - mâncarea naţională din făină de porumb - nu explodează pentru a evoca pasivitatea românilor, dar ea a explodat de sute de ori', mai spune cunoscuta scriitoare.

'Obiectivul acestui memorial este de a face cunoscute aceste istorii. Înţelegând represiunea la care am fost supuşi, înţelegem de asemenea care sunt reziduurile perioadei totalitare astăzi, de ce statul se reface încă greu, de ce democraţia poate deveni dictatura majorităţii manipulate', adaugă scriitoarea.

Într-o ţară în care foştii informatori şi oficiali comunişti gravitează mereu în cercurile puterii, reuşita memorialului 'este un miracol', mai spune ea, acuzată că a comis un 'sacrilegiu' cu acest proiect. Blandiana regretă că Istoria comunismului a fost recent scoasă din şcolile româneşti de către actualul guvern de la Bucureşti.

Pentru Petruska Suskova, disidentă cehă alături de fostul preşedinte Vaclav Havel, Memorialul de la Sighet este 'foarte important', nu doar pentru a cunoaşte trecutul, ci şi 'pentru că pericolul totalitarismului încă există', încheie AFP.