Medic: Sunt situaţii când pacienţi tineri, care aparent n-au boli asociate, fac o formă fulminantă a bolii

Există cazuri „când pacienţi tineri, care aparent n-au boli asociate, fac o formă fulminantă” a infecţiei cu coronavirus, a explicat la B1 TV Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase de la Institutul Naţional „Matei Balş” din Capitală.

Potrivit acestuia, deşi aceste situaţii sunt rare, ele totuşi există.

„Aş pleca de la faptul că, totuşi, situaţia este echilibrată cu numărul total de îmbolnăviri. Chiar dacă suntem în această perioadă tot într-o creştere şi chiar dacă vorbim tot de o perioadă în care ne îndreptăm către vârful epidemiologic, aşa cum aţi văzut în ultimele zile, numărul de îmbolnăviri nu a fost mai mare. De asemenea, cazurile severe au fost şi ele într-o limită rezonabilă. Apropo de ce spuneaţi dumneavoastră de faptul că se întâmplă să fie şi forme severe, critice şi care să ducă la deces chiar la vârste tinere, asta să ştiţi că se întâmplă oriunde în lume. Chiar dacă se întâmplă rar, sunt situaţii când pacienţi tineri, care aparent n-au boli asociate, fac o formă fulminantă. Aici sunt mai multe teorii descrise, fie e vorba de faptul că e o expunere prelungită în raport cu virusul – asta se întâmplă de obicei în rândul personalului medical, dar nu numai – dar sunt şi persoane tinere, cum s-a întâmplat cu medicul oftalmolog din China, care era tânăr, n-avea afecţiuni preexistente şi a ajuns la o formă severă, şi a ajuns la deces. Au fost nişte adolescente în Franţa, copilul de un an din Statele Unite. Adică sunt situaţii, chiar dacă sunt rare, când o persoană poate să facă o formă fulminantă şi să ajungă la deces, din păcate, aici fiind explicaţiile care vă spuneam mai devreme. Ori o expunere prelungită, ori poate fi vorba de o hiperreactivitate imună. Adică să spunem că uneori imunitatea dă un răspuns exagerat, iar atunci apare această formă fulminantă”, a declarat Adrian Marinescu.

Întrebat dacă este posibil că acest virus venit din China să fi produs pagube cu mult timp înainte de primul diagnosticat, medicul a răspuns:

„Nu cred că poate fi un interval atât de lung, dar pe de altă parte să ne aducem aminte de situaţia din China. În China, cu siguranţă nu e vorba numai de faptul că datele nu au fost prezentate corect, dar ei au avut infecţia înainte de momentul în care şi-au dat seama. Adică au avut forme asimptomatice, au avut forme uşoare. Cu siguranţă ele au început undeva din noiembrie. Acesta este şi motivul pentru care acolo lucrurile s-au extins destul de repede. E greu de zis când a fost primul caz de infecţie sau când s-a întâmplat prima dată în România”, a declarat doctorul.

Reamintim că, potrivit ABC News, oficialii din serviciile de informaţii americane ar fi tras alarma cu privire la un virus care se răspândeşte în oraşul chinez Wuhan în noiembrie 2019, considerându-l un "focar scăpat de sub control" care "ar reprezenta o ameninţare serioasă pentru forţele americane din Asia". Preocupările cu privire la ceea ce a devenit în timp pandemia cu virusul Wuhan au fost evidenţiate într-un raport de informaţii al Centrului Naţional pentru Informaţii Medicale (NCMI) al armatei americane, aşa cum au dezvăluit recent doi oficiali neidentificaţi familiarizaţi cu documentul.

Raportul s-a bazat pe analize ale interceptărilor prin cablu, transmisii de computer şi imagini din satelit, a informat ABC News, fără să dezvăluie detalii. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.

Mai merită precizat că Liberacion titra recent că "preşedintele Xi Jinping (preşedintele Chinei n.r.) a reuşit chiar să convingă Organizaţia Mondială a Sănătăţii să amâne cu câteva săptămâni declararea epidemiei".