Mattis: Obiectivul Rusiei în otrăvirea lui Skripal este divizarea Occidentului

Otrăvirea de către Moscova a unui fost spion rus în Marea Britanie face parte din strategia Kremlinului de a diviza Occidentul prin desfăşurarea de operaţiuni secrete, ca apoi să alimenteze îndoielile şi neînţelegerile cu privire la cine este responsabil, a declarat secretarul american al Apărării Jim Mattis.

La o zi după ce peste douăzeci de guverne din lume au anunţat expulzarea a 144 de diplomaţi ruşi din cauza incidentului cu otrăvirea, Mattis a declarat reporterilor, marţi la Washington, că negarea de către preşedintele Vladimir Putin a responsabilităţii faţă de “tentativa de asasinare” a lui Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia în oraşul britanic Salisbury nu poate fi luată în serios.

Mattis a afirmat că incidentul din Salisbury a implicat utilizarea “destul de evidentă” a unei “arme de distrugere în masă”, pe care guvernul britanic a identificat-o ca fiind neurotoxina cu uz militar Noviciok, dezvoltată de ruşi în timpul Războiului Rece.

Deşi Rusia a negat în mod constant orice implicare în incidentul din Marea Britanie, Mattis a declarat că otrăvirea fostului spion Skripal face parte dintr-un tipar observat în acţiunile Rusiei, începând cu Ucraina în 2014, unde el a afirmat că Moscova a trimis bărbaţi înarmaţi fără însemne militare în peninsula ucraineană Crimeea şi a furnizat pe ascuns luptători şi arme separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei.

Mattis a mai susţinut că subterfugiul Rusiei a continuat prin presupusele eforturi ascunse de a influenţa alegerile prezidenţiale din SUA din 2016. Totuşi, până acum, nu au fost prezentate dovezi incontestabile de către administraţia SUA şi serviciile americane de informaţii privind presupusa interferenţă cu alegerile.

NATO s-a alăturat marţi unui număr de peste 24 de guverne care au format un front comun de respingere a tacticilor Rusiei. Aceste guverne au anunţat expulzarea unui număr total de 144 de diplomaţi din ambasade şi misiuni ale Rusiei din lume.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că expulzările vor trimite un mesaj Kremlinului că există “costuri şi consecinţe pentru tiparul lor de comportament inacceptabil”.

Liderii britanici au lăudat expulzările ca un potenţial “punct de cotitură”, în timp ce Moscova a declarat că mişcarea este rezultatul unei presiuni “colosale” din partea SUA şi a promis că va răspunde.

“Nu am mai văzut înainte un număr atât de mare de ţări care să se unească pentru expulzarea unor diplomaţi ruşi”, a declarat ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, adăugând că expulzările reprezintă “o lovitură care va afecta spionajul rusesc după mulţi ani”.

Stoltenberg a afirmat totuşi că NATO va rămâne “deschisă la dialogul” cu Rusia, iar Mattis a precizat că Moscova încă are “potenţialul pentru a fi un partener al Europei”.

Însă şeful Pentagonului a adăugat că, în schimb, Rusia “a ales să fie un rival strategic, chiar până în punctul de a desfăşura activităţi necugetate”.