Matteo Renzi, steaua în ascensiune care promite o schimbare năvalnică în Italia

Primarul Florenţei, Matteo Renzi, este angajat în cruciada pentru a deveni următorul lider al Italiei. Prin apelurile lui pentru schimbare masivă în peisajul politic, Renzi a generat o emoţie pe care alţi politicieni italieni nu au reuşit să o suscite. Dar principala opoziţie vine de la mai marii propriului partid care ar trebui să iasă din scenă dacă el va câştiga, scrie Der Spiegel în ediţia de miercuri.

Luni s-a aflat la Roma, o săptămână mai devreme, în nordul Italiei. În numai două zile s-a oprit în 20 de oraşe - de la Mantova şi Monza la Bergamo şi Brescia - parcurgând 3.250 km. Oriunde a mers, mulţimile au fost entuziaste. Acum, se duce în sudul Italiei, începând cu Napoli.

Călătoria o face într-un camper alb pe care scrie cu litere mari 'Adesso!' ('Acum!'). Renzi, primarul de 37 de ani, este încrezător, relativ tânăr pentru un politician italian şi suscitând teamă în cadrul establishment-ului. Este hotărât să câştige alegerile parlamentare din primăvară pe cont propriu, pentru a deveni premier şi conduce Italia în următorii cinci ani.

Rezonanţa a fost masivă. Mai mult decât oricine, tinerii italieni, experţi în Internet, sunt încântaţi de faptul că cineva, în sfârşit, sună apelul la baricade. Generaţia mai vârstnică i-a pus la jug prin şomaj şi datorii. Chiar şi alegători conservatori mai vârstnici, care de obicei votau cu fostul premier Silvio Berlusconi, vor să voteze acum cu Renzi.

Mulţi dintre susţinătorii lui Renzi sunt foşti alegători de stânga care nu au mai mers la vot deoarece au fost dezamăgiţi de partidele lor. Dar acum sunt entuziasmaţi brusc din nou. Mulţi au făcut donaţii pentru campania sa on-line 'Fai il pieno al camper' (''Fă plinul camperului'), care colectează donaţii mici începând de la 5 euro (6,50 dolari) pentru a ajuta la turneul său prin Italia. Până miercuri, campania a strâns deja aproape 33.000 de euro în donaţii.

Deşi website-ul de campanie al lui Renzi arată că el s-ar afla într-o procesiune triumfală, cursa sa către vârf de abia a început. Înainte ca elegantul nativ al Florenţei să se pregătească de cucerirea Italiei, trebuie să câştige mai întâi bătălia pentru a deveni candidatul partidului său. Pentru aceasta trebuie să câştige alegerile primare ale Partidului Democrat de centru-stânga (PD) - o căsătorie nefericită dintre foştii comunişti şi simpatizanţi ai partidului de odinioară creştin-democrat, care a dominat politica italiană postbelică până când a fost distrus de procesele de corupţie de la începutul anilor 1990.

Acest prim pas va fi, probabil, cel mai greu - mai ales pentru că nu toţi din PD îl celebrează pe acest ''dinam'' politic din Florenţa. Mulţi îl consideră 'anormal' şi 'populist', iar unii chiar îl detestă. Motivul este că Renzi nu vrea doar să-l alunge pe Berlusconi şi adepţii săi din sălile puterii ci vrea să-i detroneze şi pe liderii propriului partid.

'Oamenii care s-au pus la adapost în Parlament timp de 25 până la 30 de ani nu pot lua decizii cu privire la viitorul nostru!', a strigat la un eveniment politic recent într-o piaţă. Italia are nevoie de 'feţe noi', a adăugat el, inclusiv în PD. De aceea îi îndeamnă pe italieni ''să expedieze la lada cu gunoi' ''grangurii'' veterani ai partidului, printre care fostul ministru pentru politicile familiei, Rosy Bindi, fostul premier Massimo D'Alema, sau fostul secretar al PD, Walter Veltroni. În opinia lui, toţi trebuie să plece. Italienii trebuie să trimită generaţia de politicieni care s-a afirmat din mişcarea de protest studenţească de la sfârşitul anilor 1960 în cărţile de istorie, spune el.

Dar cei vizaţi sunt decişi să evite această soartă. Înalţi oficiali ai PD şi numeroasele fracţiuni din cadrul partidului au acţionat în scopul unui acord în urma căruia Pier Luigi Bersani, liderul actual al partidului, să fie nominalizat drept candidat al partidului.

Pentru prima dată după mult timp, partidul are o şansa de a deveni cea mai puternică forţă politică a ţării după alegerile din primăvară. Sondajele de opinie creditează în prezent PD la aproximativ 27% din intenţiile de vot. Poporul Libertăţii (PdL, de dreapta) al lui Berlusconi lâncezeşte sub 20%, în timp ce Liga Nordului, fostul partener de coaliţie al PdL, are între 5% şi 6% din intenţiile de vot. Chiar şi steaua lui Beppo Grillo, actorul de comedie populist transformat în ''parvenit'' politic, nu mai străluceşte atât de puternic. Sondajele spun ca va obţine cu greu peste 15% din voturi.

Având în vedere aceste circumstanţe, este foarte posibil ca PD să conducă guvernul de coaliţie viitor de la Roma. Dacă se va întâmpla aşa, Bersani va fi premier, dar vor exista şi numiri politice pentru D'Alema şi Bindi.

Bersani va împlini 62 de ani în acest weekend. El este un funcţionar politic respectabil şi un om inteligent - dar complet lipsit de şarm. Aparatul de partid se află în spatele lui şi va fi alegerea de top a acestuia. Dar chiar şi prietenii săi îşi fac griji - probabil întemeiat - că Renzi l-ar putea da la o parte.

Nu ar fi prima dată. În 2008, Renzi a anunţat că intenţionează să fie candidatulul PD la funcţia de primar al oraşului său natal Florenţa. Dar partidul decisese deja un alt candidat cu mult timp înainte. Liderii partidului l-au sfătuit pe Renzi să mai aştepte. Dar el nu a aşteptat. În schimb, a lansat o campanie de nominalizare furibundă, în pofida opoziţiei unor demnitari de partid. Atunci când au avut loc alegerile municipale în 2009, aceeaşi soartă a avut-o şi adversarul lui Renzi din tabăra lui Berlusconi: Renzi a câştigat alegerile iar un an mai târziu, un sondaj de opinie a constatat ca el este primarul cel mai popular din Italia.

În opinia lui Renzi, istoria se repetă. Şi-a început călătoria în camper la jumătatea lunii septembrie, în oraşul nordic Verona. Acolo, el şi-a anunţat oficial oferta pentru putere. A organizat un show ca în alegerile din SUA, poate cu ceva mai puţină fanfară dar impresionant. Un videoclip a arătat scene din ultimul sfert de secol: fosta Iugoslavie, Ronald Reagan, Zidul Berlinului. Comentând imaginile, Renzi a declarat: 'Toate acestea sunt de domeniul trecutului - dar feţele clasei politice sunt mereu aceleaşi'.

Renzi a mai spus că politicienii ar trebui să nu mai aibă maşini oficiale, gărzi de corp şi salarii mari. Deşi politicienii de carieră califică acest lucru drept nonsens, mulţimile îl iubesc. Nu mai pot suportă să-i vadă pe actorii vechi pe scena politică a Italiei. Sunt fie corupţi fie incompetenţi - şi plictisitori în cel mai bun caz. Consensul la mitinguri de acest fel este că toţi trebuie să plece.

Nu numai colegii săi din PD se uită cu îngrijorare la ofensiva lui, ci şi adversarii politici. Berlusconi a încercat să-l dezarmeze pe populistul tânăr de succes din tabăra de stânga, spunând: 'Este unul dintre noi... Vorbeşte ca noi'. Dar Renzi s-a apărat cu abilitate de ceea ce cotidianul italian La Repubblica a numit 'sărutul morţii' al lui Berlusconi, spunând ca acesta va fi prima persoană pe care o va îndepărta cu tăvălugul.

Unii spun că apariţiile publice ale Renzi amintesc de cele tânărului Berlusconi din zilele în care inspira încă entuziasm. De exemplu, aşa cum a făcut odată Berlusconi, Renzi a rezumat programul său politic în trei cuvinte criptice: 'Viitor, Europa, Merit'. Nu prea are sens, notează Spiegel, dar creează un sentiment pozitiv. Renzi repetă acest slogan în fiecare oraş vizitat. De fiecare dată le cere mulţimilor să legene pancartele cu cuvintele 'Matteo Renzi' sau 'Adesso!' Lipsesc însă simbolurile PD, steagurile roşii şi alte obiecte care denotă sprijinul partidului.

Unii înalţi oficiali din PD sunt nesiguri cum ar trebui să reacţioneze. Unii dintre ei spun că Renzi nu are un program de guvernare, iar alţii reclamă faptul că nici 'Adesso!' nu este sloganul său propriu. Motto-ul a fost adoptat pentru prima dată în urmă cu trei ani de colegul său Dario Franceschini, în timpul unei tentative eşuate de a fi ales în funcţia de secretar al PD.