Maşinăria prin care se fură alegerile din Moldova. "E fenomenal! Dacă Şor ia o decizie azi la Moscova, în trei zile se întâmplă în teritoriu"

Preşedintele Expert Forum, Sorin Ioniţă, a atras atenţia, într-o discuţie cu Theodor Paleologu la Radio Guerrilla, că oligarhul fugar Ilan Şor a pus la punct o maşinărie uluitoare de furat voturi la alegerile din Republica Moldova. Iar această maşinărie va opera cu siguranţă şi în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, unde se joacă finala dintre Maia Sandu şi omul ruşilor Alexandr Stoianoglo.

Sorin Ioniţă: Deci, ei au creat o reţea în tot timpul ăsta şi oamenilor li se dau indicaţii. Rapiditatea cu care acestea ajung şi în ce măsură ei ascultă aceste indicaţii s-a văzut acum, în turul unu, de unde până cu vreo săptămână, zece zile înainte, tabăra Kremlin, cu mulţi actori, fusese împărţită în două.

Unii ziceau despre referendum: veniţi şi votaţi "Nu" Europa. Iar alţii au zis: nu, trebuie să boicotăm referendumul ca să nu se facă pragul de participare, ceea ce era o perspectivă realistă. De ce? Nu se coordonau. Partidul Socialist al lui Dodon nu era chiar cu Şor; fuseseră în anumite momente din trecut rivali. Iar Stoianoglo este omul lui Dodon, de fapt, al Partidului Socialist. El e scos din această pălărie. Cu câteva zile înainte de tur, Şor a zis: "Ok, gata, mergem toţi; nu mai boicotează nimeni nimic, mergem şi votăm 'Nu' la referendum."

Această aliniere s-a produs în câteva zile. Şi aţi văzut că diferenţa de participare cu buletinul de preşedinte şi cu buletinul de referendum a fost foarte mică, de unde ne aşteptam şi speram să fie mare. A fost o revărsare la urne de oameni care au venit să voteze "Nu Europa".

Şi încă ceva, că este interesantă această chestiune cu boicotul. Atât de eficientă a fost mişcarea acestui electorat prin canale subterane, încât candidaţii înşişi n-au putut ţine pasul. De exemplu, Stoianoglo a fost filmat că n-a luat buletinul de referendum, deci el era ca soldatul japonez, rămăsese pe instrucţiunile vechi.

Şi s-a dus cu familia acolo şi s-a văzut clar că cel puţin el a introdus un singur buletin, nu l-a luat pe al doilea, cred că şi restul familiei. Fata lui fiind funcţionară mai nou la Banca Centrală Europeană, tocmai a fost angajată în campanie. Asta e altă discuţie. Şi alţii la fel. Absolută ipocrizie. Candidatul n-a aflat, dar votanţii au aflat toţi.

Theodor Paleologu: Dar, în sine, un referendum pe teme europene mi se pare adesea periculos.

Sorin Ioniţă: Este periculos, putem discuta cum s-au gândit. Dar ştii bine că şi noi l-am avut în octombrie 2003 şi fără să-l lungim la două zile şi fără domnul Cosmâncă ne împiedicam rău de tot.

Theodor Paleologu: Era vorba de revizuirea Constituţiei în 2003.

Sorin Ioniţă: Tot despre asta e vorba şi în Moldova. Despre revizuirea Constituţiei, ca să scrie acolo că tratatele şi legislaţia europeană prevalează asupra legii naţionale. Asta e chestia cea mai importantă. Doar că majoritatea statelor actuale membre, inclusiv România, au făcut asta la sfârşit, după ce au încheiat capitolele de negociere. Noi, în 2003, încheiasem discuţiile şi aveam o dată previzibilă, şi atunci s-a făcut referendumul. Dar trebuia să-l faci. Ei au decis să-l facă acum. Şi au fost motive politice.

Theodor Paleologu: Mie nu mi se pare că a fost o idee prea bună.

Sorin Ioniţă: Calculul în primăvară a fost că va fi o sinergie cumva cu alegerile prezidenţiale şi că trebuie să încuie această decizie cu vocea poporului, pentru că vei avea un alt parlament la anul, au alegeri parlamentare în vară, şi va veni un alt regim sau o altă majoritate parlamentară mult mai confuză, care, dacă n-ai un referendum, vor încerca să dea îndărăt agenda europeană sau să o blocheze. Şi atunci, măcar asta să ai, să poţi arăta...

Theodor Paleologu: Deşi un referendum s-a văzut foarte bine că poate fi călcat în picioare, ignorat şi aruncat la gunoi, cum s-a întâmplat în România de două ori.

Sorin Ioniţă: Nu unul constituţional. Este o mare diferenţă, dar nimic nu garantează nimic în politică. Dar e mai mult decât nimic. Ăsta a fost calculul. Şi faptul că au trecut referendumul chiar cu sub 1% diferenţă este o mega performanţă.

Theodor Paleologu: Dar e foarte important ce spui, pentru că mulţi analişti la noi au zis că e o mare catastrofă. Dar trebuie ţinut cont de context. Adică din cealaltă parte vine un uragan, deci vâsleşti împotriva apei. De fapt, în susul unui pârâu de munte, foarte rapid.

Sorin Ioniţă: E cam 50-50. Deci este o contraperformanţă politică, pentru că aşteptările erau să treacă fără... Suspansul era la limita constituţională de validare, deci la prag. Şi putem discuta şi acolo de ce pragul acela era mult mai mare decât pare - 33%. Dar este o contraperformanţă politică, în acelaşi timp este şi o performanţă că a reuşit să treacă. Adică gândiţi-vă ce catastrofal era să nu treacă.

Theodor Paleologu: Vorbim despre alegerile din Republica Moldova. Am evocat biografiile pasionante şi flamboaiante ale unor actori de prim-plan, oligarhi cu reputaţie internaţională, fugari, agenţi dubli, tripli, cvadrupli. Aşa joacă ei.

Sorin Ioniţă: Acum Şor, principalul actor şi care finanţează şi organizează asta, nu mai e nici dublu, nici triplu, este foarte clar. E singur. Ultima rundă de dezvăluiri din Ziarul de Gardă la Chişinău arată că el este chiar apreciat, este un agent FSB care spune: "Şor, singura problemă pe care o avem cu el este că are această imagine groaznică peste tot şi în Occident şi nu îl putem aduce să fie mai credibil. Dar este atât de loial... Nu ca prostul de Dodon, care ne-a luat banii degeaba şi n-a livrat. Ăsta livrează." Este o discuţie scursă.

Trebuie citită presa moldovenească în zilele astea. E inegalabil ce se întâmplă acolo. Noi n-avem aşa ceva. Adică aici suntem... Doamne ajută că e mai plictisitor. Lasă să fim noi ca elveţienii, să ne plictisim, să vedem poveşti interesante la alţii.

Theodor Paleologu: Stai puţin, tot am vorbit de referendum. Când a fost referendumul în România pentru schimbarea Constituţiei în 2003 şi, de altminteri, sondajele de atunci, în 2003, 2004, 2005, arătau o foarte mare adeziune a unei majorităţi covârşitoare pentru aderarea la Uniunea Europeană, chiar dacă, atenţie, în cele mai multe cazuri era vorba de aşteptări complet nerealiste.

Sorin Ioniţă: Circulau aceste poveşti, dar ele n-au avut impact, pentru că la noi a ieşit cu 92% pentru. Dar problema noastră era pragul de participare, pentru că nu venea lumea şi atunci, noroc cu domnul Cozmâncă, cu PSD, am mai lungit o zi, au umblat cu urna prin mall-uri, pe pârtie la Poiana Braşov. Umblam cu urna doar, doar să facă pragul de participare. Nu era vreo întrebare cum votează România. Ştiam, 90% pentru. E altă situaţia în Moldova, adică te baţi cu amândouă. Dar pe sondaje, ei sunt acum 60% pentru cei prezenţi în ţară, că diaspora nu poţi să o sondezi, pentru că e plecată.

Theodor Paleologu: Şi atunci de ce rezultatul este atât de strâns?

Sorin Ioniţă: E zecele care s-a furat. Diaspora s-a văzut, diaspora moldovenească 75% pentru şi numai 25% contra, proporţional pentru Europa. Deci astea două au salvat referendumul - diaspora, care e predominantă în Europa, că au şi o mică diaspora în Rusia, care a votat invers, şi Chişinăul, care - o altă curiozitate majoră acum în alegerile moldoveneşti - prezenţa la urne a fost cea mai mare, peste tot în rural. E ca şi când Bucureştiul ar vota mult mai mult decât... adică prezenţa la urne, proporţional, ar fi mai mare decât în sate şi în Teleorman, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată, şi nici în Moldova nu se întâmplase.

S-a revărsat Chişinăul la urne şi asta a salvat ziua, să zic aşa, precum şi raioanele pro-româneşti, să zic, europene, partea asta centrală a Moldovei - Hînceşti, Ialoveni, Călăraşi - care totdeauna votează, cum zic ei acolo, mai româneşte, dar aici a fost prezenţa mică. Ei au votat "Da" la referendum şi pentru Maia Sandu, dar au venit puţini la vot, pentru că acolo probabil s-a cumpărat mai puţin, s-a investit mai puţin.

Prezenţa mare a fost în nord, unde e mai spre sovieto-nostalgie, şi în sud, unde ai aceste două raioane foarte ciudate, de fapt Autonomia Găgăuză şi raionul Taraclia, unde sunt bulgari şi alte etnii amestecate şi de fapt aici s-a votat anti-Europa mult mai mult decât în Transnistria.

Transnistria a fost o surpriză plăcută. Stoianoglo a luat 35%, Maia Sandu a luat 25% în Transnistria. În Transnistria s-a votat 31% pentru Europa şi doar restul contra, pe când în Găgăuzia s-a votat 92,95% contra. Deci pentru că investiţia lui Şor n-a fost în Transnistria. Investiţia de cumpărare a votului a fost în primul rând în Găgăuzia, unde şi başcanca e cumpărată anul trecut la alegeri locale. Actuala başcancă, Evghenia Guţul, total necunoscută, nu este găgăuză locală - "Eu nu sunt cu Sovietele şi nostalgici". Deci a impus-o exact cum vă spuneam înainte. A venit o necunoscută şi Şor a influenţat votul, s-a ales tipa asta şi nimeni nu ştia cine este, nici în Găgăuzia.

Deci aşa se întâmplă în nişte alegeri - o manipulare extraordinară. Deci ai Nordul şi Sudul unde s-a votat masiv şi s-a influenţat masiv votul în felul ăsta. Şi te aştepţi ca şi în alegerile următoare şi în turul 2 să fie butaforia asta şi să fie jocul de-a şoarecele şi pisica.

Regimul aleargă să prindă ilegalităţile, şi ăştia îţi inventează mereu holograme de oameni pe care îi pun şi te trezeşti că şi câştigă alegerile, pentru că se şi fură local, şi lumea este instruită extrem de eficient pe canalele de Telegram şi pe WhatsApp, pe grupuri închise. Astfel încât dacă Şor ia o decizie la Moscova azi, peste 3 zile ea se întâmplă în teritoriu. E fenomenal.

Deci asta este surpriza, pentru că autorităţile şi noi ştiam că există influenţare, dar nu la nivelul ăsta, nu la magnitudinea şi cu rapiditatea asta, şi cu precizia asta. Adică aproape că fac farmacie în teritoriu. Noroc că au avut bani doar de 300 de mii şi că s-a furat foarte mult pe ierarhie. Au bani de mai mult şi vor investi mai mult.