Mărţişorul tradiţional ”Made in China”...

Iată că este primăvară, şi, cu siguranţă, o mare parte dintre noi am procurat cel puţin un mărţişor, simbol al primăverii, binelui şi căldurii, pentru a-l prinde în pieptul unei persoane dragi.

Mărţişorul este sărbătoarea tradiţională românească care celebrează sosirea primăverii. Cu această ocazie se oferă doamnelor şi domnişoarelor mărţişoare, simbol al binelui şi bunăstării. Tradiţiile româneşti sunt vechi de peste 8.000 de ani şi au fost descoperite în zona Mehedinţi în România de astăzi. Istoria mărţişorului datează încă de pe vremea Tracilor.

În Republica Moldova mărţişoarele se poartă toată luna martie. Mărţişoare poartă şi bărbaţii. Dar cine s-a întrebat vreodată unde şi de către cine sunt confecţionate în prezent simbolurile dragostei, aceste minuni ale primăverii?

Din “invazia” de mărţişoare de pe piaţa autohtonă, cele cu titlul de “Fabricat în Moldova” sunt foarte puţine. Care este provenienţa celorlalte mărţişoare nu este o taină, totuşi nici o informaţie făcută publică.

La întrebarea “De unde sunt importate mărţişoarele expuse spre vânzare în centrul Chişinăului?” o mare parte a vânzătorilor au evitat să răspundă, iar cei care s-au dovedit mai deschişi spre comunicare ne-au mărturisit faptul că unele dintre ele sunt fabricate de familiile lor, doar că materia primă este importată de la Cernăuţi, originară fiind din Polonia, iar restul sunt fabricate în China, doar că sunt importate din România.

“Nu merge nimeni dintre noi tocmai în China pentru a procura mărţişoare deoarece piaţa de desfacere este prea mică şi nu este rentabil” ne-a declarat Tatiana, pentru care mărţişoarele au devenit deja o afacere sezonieră.

Iată aşa am ajuns să purtăm la piept un simbol naţional “Made in China”, şi asta după ce am înlocuit oalele, ulcioarele, farfuriile, şi cratiţele din ceramică cu cele din masă plastică produse de aceeaşi chinezi, am schimbat covorul moldovenesc pe cel turcesc, cozonacul de Paşti cu pască italiană.

Iată aşa am ajuns să purtăm la piept un simbol naţional “Made in China”, şi asta după ce am înlocuit oalele, ulcioarele, farfuriile, şi cratiţele din ceramică cu cele din masă plastică produse de aceeaşi chinezi.

Ce fac oare moldovenii dacă poporul chinez se specializează şi fac business din ceea ce până acum era ceva tradiţional?

Oricare ar fi răspunsul la această întrebare, mă îngrozeşte gândul că în acest ritm, vor ajunge chinezii să ne coacă şi pâinea, şi o felie de “pâine de casă” vom putea găsi doar la bunicile şi mamele care nu au uitat îndeletnicirea, tot aşa precum mărţişoarele confecţionate la noi le mai putem găsi doar la artizani şi prin sate, la persoane care încă mai ţin la tradiţii.

Suntem prea leneşi şi prea indiferenţi de propria noastră viaţă, de propriul nostru popor, de trecutul, şi mai ales de viitorul copiilor noştri. Distrugem tot ceea ce au păstrat pentru noi strămoşii.

Am permis poporului chinez să confecţioneze şi unul din ultimele elemente naţionale româneşti şi nu ne mai rămâne nimic altceva decât să ieşim în lume cu imaginea de ţară contrafăcută.