Maria Ciobanu, despre masacrul din 6 februarie 1941: Una dintre cele mai cumplite atrocităţi comise de soldaţii sovietici împotriva românilor
alte articole
Acum 80 de ani, la 6 februarie 1941, a avut loc masacrul românilor bucovineni din Lunca Prutului, ţinutul Herţa, regiunea Cernăuţi. În opinia deputatei din Platforma DA Maria Ciobanu, masacrul din data de 6 februarie 1941 nu a fost decât un episod din drama românilor bucovineni, asta deoarece mii dintre ei au fost ucişi, câteva luni mai târziu, în alt masacru, cel de la Fântâna Albă, când au fost ucişi aproape 4.000 de români bucovineni.
Cât despre masacrul din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, a scris parlamentara într-o postare pe contul personal de socializare, este considerat una dintre cele mai cumplite atrocităţi comise de soldaţii sovietici împotriva românilor, care doreau să evadeze din Uniunea Sovietică în România.
„La originea acestui masacru comis de sovietici a stat Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 de Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. Pactul prevedea împărţirea de către Hitler şi Stalin a unor întinse teritorii, aparţinând unor state din Europa Centrală şi de Est, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Uniunii Sovietice i se promiseseră ţările din zona baltică, respectiv Finlanda, Lituania, Letonia şi Estonia, partea răsăriteană a Poloniei, iar de la România urma să răpească Basarabia.
La numai o săptămână după parafarea Pactului a început Al Doilea Război Mondial, iar cei doi dictatori şi-au ţinut promisiunea unul faţă de celălalt şi au trecut la anexări teritoriale, în dispreţ total faţă de dreptul internaţional. Astfel, pe 26 iunie 1940, URSS a trimis guvernului de la Bucureşti ultimatumul privind cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de nord.
Este curios faptul că Nordul Bucovinei nici măcar nu fusese menţionat în Pactul Ribbentrop-Molotov, însă ocuparea sa a fost o concesie acordată de Hitler lui Stalin. În toate teritoriile româneşti ocupate de sovietici au început din vara anului 1940 arestări, jafuri, violuri, torturi, execuţii fără judecată şi deportări în gulagurile din Siberia, ţintiţi fiind în special elitele intelectuale.
Doar în perioada 1940-1941, în această zonă au fost omorâte circa 27.000 de persoane, iar 150.000 au fost deportate în stepele din adâncul Rusiei. Pentru a scăpa de teroarea bolşevică, mii de cetăţeni români din Bucovina s-au refugiat în România, lăsându-şi în urmă casele şi avuţia.
De teama persecuţiei sovietice, grupuri de români din Bucovina traversau noaptea peste gheaţa groasă, care acoperise râul Prut in iarna anului 1941, încercând să ajungă în România. Unii reuşeau să se refugieze la Rădăuţi, alţii erau interceptaţi de grănicerii sovietici şi împuşcaţi pe loc ori capturaţi şi trimişi înapoi, unde îi aştepta condamnarea la moarte sau deportarea.
Doar 57 au reuşit să scape şi să treacă graniţa în România şi au relatat tragedia. Alţi 44 de fugari au fost prinşi de trupele sovietice, iar 23 dintre ei au fost condamnaţi la moarte, ceilalţi fiind condamnaţi la diferite pedepse cu închisoarea şi trimişi în Siberia”, se arată în postarea parlamentarei de la Chişinău.
