Marea Britanie: Botezuri regale memorabile (Le Figaro)

Ceremonii secrete, exiluri şi cuşti cu lei: unele ceremonii de botez de la Curtea Regală britanică "au făcut valuri". Prinţul William şi soţia sa Kate au programat pentru fiul lor o ceremonie de botez într-un cadru intim, prilej cu care publicaţia franceză Le Figaro oferă o călătorie în timp, comentată de istoricul canadian Carolyn Harris, specialistă în monarhii europene.

După ce a fost prezentat presei a doua zi de la naşterea sa, în luna iulie, prinţul George va fi supus miercuri celei de-a doua "ceremonii oficiale" importante. Părinţii săi, prinţul William şi soţia sa Kate, au ales să-l boteze în spaţiul intim al Palatului Saint-James. Scurgeri de informaţii cu privire la absenţa unor membri ai familiei regale precum principesa Anne şi contesa Sophie de Wessex au oferit deja motiv de speculaţii. Însă, acestea sunt nimic comparativ cu întâmplările extraordinare legate de alte botezuri regale, notează publicaţia franceză.

Botezul de rău augur

Laurii notorietăţii îi revin lui Ethelred al II-lea cel Şovăielnic (968-1016), suveran britanic supranumit astfel în mod inspirat, dar care a fost aproape uitat de istorie. Ethelred al II-lea ar fi defecat în vasul de botez. Furios, Arhiepiscopul de Canterburry a prezis: 'Acesta va fi un individ deplorabil'. Mai târziu, Ethelred al II-lea a fost detronat de regele Danemarcei, Sweyn Forkbeard, rămânând în istorie ca unul dintre cei mai ineficienţi regi ai Angliei saxone.

Botezul cel mai "cobitor"

Elizabeth I (1533-1603) a venit pe lume într-un context politic tensionat. Ea a fost primul monarh botezat de nou-nouţa pe atunci Biserică Anglicană. Pentru a se putea căsători cu mama ei, Anne Boleyn, Henry al VIII-lea a divorţat de Catherine de Aragon şi a rupt legăturile cu Papa. Prin urmare, pentru acea parte a populaţiei care a rămas catolică şi fidelă Romei, nu era niciun motiv de celebrare. 'Acest botez a fost, la fel ca încoronarea Annei Boleyn, unul rece şi dezagreabil. Nimeni de la Curte sau din Londra nu s-a gândit să aprindă tradiţionalele focuri ale bucuriei', relata un cronicar al epocii, favorabil Catherinei de Aragon.

Naşa cea mai generoasă

La naşterea, în 1566, a fiului reginei Scoţiei Maria Stuart, viitor rege al Angliei, Jacques I, Elizabeth I a trimis vase de botez din aur. Însă, această atitudine binevoitoare nu a durat mult, regina executându-şi verişoara 11 ani mai târziu.

Botezul cel mai "urlător"

Regele Scoţiei, Jacques al VI-lea, viitor rege al Angliei sub numele de Jacques I, a dorit pentru fiul său Henry Frederick, născut în 1594, o ceremonie de botez care să depăşească toate celelalte precedente. Suveranul a cerut ca momentul cheie al banchetului său să-l constituie un car tras de un leu. Însă, în ultimul moment, planul a fost abandonat, din temerea ca nu cumva animalul să murdărească solul. Invitaţii s-au mulţumit să contemple de departe fiarele, care au rămas închise în cuştile lor.

Botezul clandestin

Într-o Anglie protestantă, opţiunea viitorului rege Jacques al II-lea şi a celei de-a doua sale soţii, Mary de Modena, catolici convinşi, de a o boteza clandestin, în 1675, pe fiica lor cea mare, Catherine, conform religiei lor, nu a putut decât să scandalizeze Curtea şi pe fratele lui Jacques, regele Charles al II-lea, cap al Bisericii Anglicane. Când Charles al II-lea a aflat de aceste planuri, el a aranjat imediat un botez anglican pentru fetiţă. Mica prinţesă a murit la nouă luni, din cauza unor convulsii. Niciunul dintre copiii catolici ai lui Jacques al II-lea nu va urca pe tron, dinastia Stuart stingându-se o dată cu moartea celor două fiice din prima căsătorie a lui Jacques al II-lea, reginele Marie şi Anne, crescute în credinţa protestantă.

Botezul transformat în afacere de stat

Prim monarh britanic al dinastiei de Hanovra, George I avea nişte relaţii detestabile cu fiul său, prinţul de Walles, mult mai popular ca el. Cei doi au ajuns la o ruptură definitivă ca umare a botezului fiului cel mic al prinţului, în 1717. Totul a fost într-un total dezacord, iar George I şi-a impus alegerea. Lezat că regele l-a numit pe ducele de Newcastle, Lordul Chamberlain, naş de botez, prinţul i-a aruncat acestuia în obraz respectiva frază: 'Sunteţi un ipocrit şi vă voi demasca'. Însă, din cauză că prinţul avea un accent german, ducele a înţeles că este provocat la duel. A izbucnit scandalul, George I expulzându-i pe fiul şi pe nora sa de la Curte şi confiscându-le custodia copiilor lor. Micuţul George William a murit la vârsta de trei luni, iar prinţul de Walles nu-şi va ierta niciodată tatăl pentru această separare.

Botezul-suspans

În 1819, atmosfera în familia regală britanică era încă una tensionată în momentul când a survenit botezul viitoarei regine Victoria. Prinţul regent, viitorul George al IV-lea, a refuzat orice sugestie de nume din partea fratelui său, ducele de Kent, tatăl fetei. A venit ziua ceremoniei, iar arhiepiscopul de Canterburry ţinea în braţe bebeluşul şi aştepta decizia prinţului. Acesta a ezitat înainte de a propune numele Alexandrina, în onoarea ţarului, unul dintre naşii copilului. În acest moment, ducele de Kent a cerut dreptul de a da un al doilea prenume, cel de Elizabeth. Prinţul regent s-a opus, însă a acceptat prenumele de Victoria, ca şi cel al mamei copilului, 'din moment ce acest nume nu-l precede pe cel în cinstea ţarului'. Efort zadarnic, în condiţiile în care, odată urcată la tron în 1837, regina şi-a luat numele de Victoria.

O generaţie de botezuri inedite

'Bunică' a mai multor familii regale europene, regina Victoria a avut zeci de nepoţi. Unii dintre ei au avut parte de botezuri atipice. Victoria-Melita a fost unul dintre puţinii membri ai familiei regale britanice care a fost botezat în afara Regatului Unit, în Malta, unde tatăl său, ofiţer al Royal Navy, a fost trimis în 1877. Sora mai mică a Victoriei-Melita, Beatrice, a fost botezată cu 7 ani mai târziu, în biblioteca familiei Kent.

Botezul cu un număr record de "zâne bune"

Dacă, în zilele noastre, copiii din familii regale au câte 5-6 naşi de botez, Edward al VIII-lea, născut în 1894, a avut 12: regina Victoria (străbunică), regele şi regina Danemarcei (ceilalţi străbunici ai săi), regele Wurttemberg (un văr îndepărtat al mamei sale), regina Greciei (mătuşă), ducele de Saxe-Coburg şi Gotha (unchi), prinţul şi prinţesa de Walles (bunici), Ţarevici (vărul tatălui său), ducele de Cambridge (vărul reginei Victoria), ducele şi ducesa de Teck (bunicii maternali), precizează Carolyn Harris.

Începând din 1841, 70 de bebeluşi regali au fost botezaţi în rochia din dantelă şi satin a fiicei mai mari a reginei Victoria. Din 2008, se foloseşte o 'copie' a respectivei rochii. Vasele de botez, în formă de crin, vin de asemenea de pe vremea reginei Victoria, iar apa sfinţită vine din râul Iordan.