Maia Sandu, la mitingul de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Să condamnăm tranşant orice discurs de ură indiferent de etnie, religie sau viziuni politice

Istoria Holocaustului ne învaţă că Răul cel mare nu începe de la glonţ sau pumn. Acesta începe de la cuvântul care naşte şi permite declanşarea urii, iar ura face posibilă apăsarea degetului pe trăgaci, a declarat preşedintele Maia Sandu la mitingul de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

În opinia şefei statului, e cu atât mai important acum, în epoca războaielor hibride, a avalanşei de dezinformare şi de ştiri false şi minciuni, să depistăm şi să condamnăm tranşant orice discurs de ură, discriminare, violenţă sau şantaj asupra oamenilor, indiferent de etnie, origine, religie sau viziuni politice.

„Libertatea de exprimare şi dreptul de a protesta sunt stâlpi de bază ai fiecărei democraţii, însă nimic nu poate justifica utilizarea acestora pentru instigarea la ură şi violenţă”, a adăugat Maia Sandu.

Redăm discursul integral al preşedintei R. Moldova în cadrul evenimentului de Comemorare a Victimelor Holocaustului:

„27 ianuarie este o zi încărcată de un trist simbolism. Este ziua în care comemorăm victimele nevinovate ucise în timpul Holocaustului - şase milioane de evrei, dintre care un milion şi jumătate de copii, sute de mii de romi şi persoane cu vederi politice diferite faţă de regimurile de atunci.

Din nefericire, Holocaustul a lăsat o urmă sângerândă şi în istoria poporului nostru. Căci Holocaustul nu înseamnă doar Buchenwald, Auschwitz, Babiy Yar sau Treblinka. Holocaustul înseamnă şi cei peste 100 de mii de evrei basarabeni şi români, peste 150 de mii de evrei ucraineni şi peste 11 mii de romi, care au murit sau au dispărut fără urmă, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în lagărele de concentrare din Transnistria. Înseamnă şi peste 11 mii de evrei ţinuţi în ghetoul din Chişinău. Şi împuşcarea cu sânge rece, în doar câteva luni ale anului 1941, a mii de evrei care până atunci locuiau paşnic, alături de moldoveni, în Edineţ, Călăraşi, Lipcani sau Floreşti. Fără judecată, fără drept la apărare. Bătrâni, copii, oameni simpli de meserii la fel de simple, neînregimentate ideologic, cum ar fi croitori, negustori, covrigari sau farmacişti.

Şi acum, la trecerea atâtor decenii, nu încetăm să ne întrebăm: cum au fost posibile acele orori? Cum au fost posibile asemenea crime săvârşite asupra omului de către om? Cum se poate transforma, peste noapte, vecinul în duşman de moarte, iar omul de alături - în călău? Sunt nişte întrebări dureroase pe care trebuie să ni le punem fiecare şi la care să căutăm răspunsuri. Pentru a nu permite, sub nicio formă, repetarea istoriei.

Avem responsabilitatea nu doar de a păstra memoria, dar şi de a acţiona, fără teamă şi cu hotărâre, în faţa manifestărilor extremiste, menite să pună în pericol eforturile noastre de promovare a păcii şi bunei înţelegeri. Este nevoie să construim şi să păstrăm relaţii de prietenie, toleranţă şi acceptare interetnică, relaţii bazate pe încredere şi respect reciproc. Nu putem schimba trecutul, dar putem să ne asigurăm că generaţiile viitoare nu se vor confrunta, şi ele, cu astfel de urgii.

Holocaustul nu face parte doar din istoria poporului evreu, el este parte a istoriei noastre, pe care nu o putem renega sau ascunde. Este parte a unui trecut în care oamenii acestui pământ au fost şi martori şi chiar nefericiţi protagonişti. Este istoria unor oameni simpli, reali, care au fost smulşi din vieţile lor paşnice şi supuşi unor încercări inumane.”

În concluzie, Maia Sandu a ţinut să sublinieze că nu este nevoie doar de o Săptămână a Memoriei, ci de articularea unor politici ale Memoriei în care asumarea trecutului cu toate nenorocirile sale să fie un act de curaj, menit să ne transforme într-o societate mai matură şi empatică, astfel încât în viitor asemenea atrocităţi să nu mai fie posibile niciodată!

Festivitatea s-a desfăşurat la Memorialul „Victimelor fascismului” din Chişinău, unde a fost organizat un Miting requiem, de către Ministerul Culturii, sub patronajul prim-ministrului Republicii Moldova. La eveniment au participat reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Chişinău, miniştri, reprezentanţi ai Parlamentului, Comunităţii Evreieşti şi Coaliţiei „Vocea Romilor”.