Maia Sandu, de Ziua Suveranităţii R. Moldova: Democraţia şi libertatea înseamnă luptă continuă
alte articole
Suveranitatea proclamată de Republica Moldova, ca şi acum 31 de ani, este „condiţia firească şi necesară a existenţei statalităţii”, documentul ce proclamă supremaţia legii şi stipulează caracterul unitar şi indivizibil al statului, a declarat preşedintele Maia Sandu, cu ocazia Zilei Suveranităţii.
Şefa statului a menţionat că evenimentele prin care a trecut de atunci ţara, inclusiv tentativele de instaurare a unui regim autoritar sau cele de capturare a statului şi instituţiilor în folosul unor interese particulare sau de grup, spun că democraţia trebuie apărată în fiecare zi, iar libertatea nu este doar o declaraţie.
„Şi democraţia, şi libertatea înseamnă luptă continuă. O luptă în care trebuie să învingă dreptul cetăţeanului de a decide liber şi nesilit de nimeni asupra propriului prezent şi viitor. Despre aceasta este şi îmi doresc să fie în continuare Suveranitatea noastră”, a subliniat preşedinta Sandu.
În ziua de 23 iunie, deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti au adoptat Declaraţia de Suveranitate. A fost un eveniment politic major, care semnala un prim pas în constituirea viitorului stat R. Moldova întrucât la fel ca balticii, ucrainenii, georgienii sau ruşii, Moldova renunţa la totalitarism şi trecea la valorile statului democratic.
Declaraţia de Suveranitate stipulează supremaţia legilor şi prevede dreptul suveran de a ţine relaţii diplomatice cu alte ţări. Documentul a stat la baza elaborării Constituţiei, care, până astăzi, este Legea Supremă a Republicii Moldova.
În textul Declaraţiei se menţionează că ”suveranitatea este exercitată în interesul întregului popor de către organul reprezentativ suprem al puterii de stat a Republicii. Nicio parte a poporului, niciun grup de cetăţeni, niciun partid politic sau o organizaţie obştească, nicio altă formaţiune, nicio persoană particulară nu poate să-şi asume dreptul de a exercita suveranitatea.”
