Experţi: Celula în care era închis şi s-ar fi sinucis Jeffrey Epstein nu a fost investigată corespunzător
Investigaţia federală asupra morţii traficantului de persoane condamnat Jeffrey Epstein a fost afectată de erori semnificative, au declarat experţi pentru CBS News, inclusiv faptul că anchetatorii nu au intervievat posibili martori, nu au păstrat corespunzător anumite probe şi nu au efectuat teste criminalistice de bază.
Au trecut aproape doi ani înainte ca anchetatorii să-i intervieveze pe cei doi gardieni de serviciu în noaptea în care Epstein a murit în celula sa din Metropolitan Correctional Center, în centrul oraşului New York, moarte catalogată ulterior drept sinucidere, potrivit documentelor judiciare. Unul dintre aceşti ofiţeri a fost singura persoană care a declarat că l-a văzut pe Epstein spânzurat cu un cearşaf de patul său supraetajat.
Detaliile extrase din 90 de fotografii ale celulei şi alte probe adunate în orele de după moartea lui Epstein — dar înainte ca agenţii FBI să ajungă pentru a analiza scena — par să arate o serie de neglijenţe de bază, de la absenţa marcajelor pentru probe până la obiecte mutate, au declarat experţii.
„FBI are literalmente toate cele mai bune instrumente. Nu s-a făcut economie. Au tot ce ţi-ai putea imagina. Şi, din câte putem vedea, nu au folosit niciunul dintre ele. Cum se face că nu sunt mult mai mulţi oameni care să arate absurditatea acestei situaţii?”, a spus analistul criminalist Nick Barreiro după ce a analizat fotografiile, multe dintre ele niciodată publicate.
Imaginile fuseseră anterior obţinute de emisiunea 60 Minutes. După publicarea recentă a unor înregistrări video de supraveghere din noaptea morţii lui Epstein, care păreau să contrazică rapoartele oficiale, publicaţia citată afirmă că le-a revizuit împreună cu alte documente, consultând mai mulţi experţi criminalişti.
Rezultatele anchetei federale au fost făcute publice în 2023, la patru ani după moartea lui Epstein, într-un raport al Biroului Inspectorului General al Departamentului Justiţiei. Raportul a concluzionat că finanţatorul, care în 2008 a pledat vinovat la acuzaţiile de procurare de copii pentru prostituţie, a murit prin sinucidere. Această concluzie a fost confirmată şi de procurorul general William Barr, care a declarat în august în faţa Congresului că nu are nicio îndoială că Epstein s-a sinucis. Însă întrebările rămase fără răspuns, ridicate de persoane precum avocaţii şi fratele lui Epstein, au alimentat speculaţiile şi suspiciunile.
„Nu cred că a murit prin sinucidere, nu”, a declarat Ghislaine Maxwell, co-inculpată alături de Epstein, în august, în timpul unui interviu cu adjunctul procurorului general al SUA, Todd Blanche.
Fratele lui Epstein, Mark, a declarat pentru 60 Minutes în 2020 că, în opinia sa, probele pe care le-a văzut până acum indică mai degrabă o crimă decât o sinucidere. Cinci ani mai târziu, el continuă să pună sub semnul întrebării ancheta.
„Aceasta nu a fost niciodată investigată corespunzător ca o crimă; nu a fost investigată deloc”, a spus Mark Epstein recent.
Nimic din analiza CBS News asupra anchetei morţii lui Epstein nu sugerează vreo implicare criminală. Dar evaluarea a constatat că ancheta federală nu a urmat procedurile tipice folosite într-o investigaţie privind o moarte suspectă.
„Fotografierea probelor 101”
Corpul lui Epstein a fost descoperit la ora 6:30 a.m., pe 10 august 2019, de către ofiţerul corecţional Michael Thomas, care venise să-i aducă micul dejun. Thomas a declarat că l-a găsit pe Epstein într-o poziţie aproape şezândă, spânzurat de partea superioară a patului cu o funie improvizată, având picioarele întinse şi fesele la aproximativ 2–4 centimetri deasupra podelei, potrivit raportului inspectorului general. Memorandumurile interne ale Departamentului de Corecţie, obţinute exclusiv de CBS News, l-au descris drept „rece” şi fără „puls detectabil”.
Primii agenţi FBI au ajuns la celulă după mai mult de şapte ore, la ora 13:35, potrivit raportului din 2023. Dar, la sosirea lor, fotografiile arată o dezordine completă. În mod crucial, corpul neînsufleţit al lui Epstein fusese deja scos din celulă, eliminând o sursă esenţială de informaţii necesare pentru a stabili cum şi când a murit, a spus medicul legist Michael Baden.
„Faptul că a fost mutat reduce capacitatea de a determina de cât timp era mort înainte de a fi descoperit”, a spus Baden.
Paramedicii au scris în raportul incidentului că personalul cu care au interacţionat nu a putut spune când a fost văzut Epstein ultima dată în viaţă sau cum a fost găsit, „altfel decât să spună ‘l-am găsit pe podea’.”
În interiorul celulei, grămezi de lenjerii erau aruncate peste tot, saltelele înghesuite într-un colţ lângă pat, iar obiectele personale ale lui Epstein fuseseră mutate, arată fotografiile. Experţii care au analizat imaginile au observat şi neconcordanţe între rapoartele oficiale şi fotografii.
„În acele fotografii era evident că lucrurile au fost mutate. Mi s-a părut clar că scena a fost, ca să spun aşa, puţin aranjată”, a spus fostul detectiv NYPD Herman Weisberg, în prezent director executiv al Sage Intelligence.
Medicamentele lui Epstein, o mască specială pentru apnee de somn şi cel puţin o bucată de material legată în formă de laţ au apărut în locuri diferite de-a lungul a 90 de minute, în timp ce fotograful de la biroul medicului legist documenta scena.
Weisberg şi alţi experţi au subliniat că, indiferent dacă moartea lui Epstein a fost o sinucidere, celula ar fi trebuit tratată ca o scenă a crimei, urmând procedurile standard.
„Se pare că anchetatorii au luat de bună ipoteza sinuciderii, fără să suspecteze vreo faptă nelegiuită. Dar într-un caz atât de mediatizat, un investigator ar trebui să ia întotdeauna în calcul posibilitatea unui act criminal”, a spus Weisberg.
Unii experţi au pus sub semnul întrebării modul în care anchetatorii federali au tratat scena, însă medicul legist Judy Melinek, fost angajat al biroului medicului legist din New York, a declarat că instituţia a procedat conform normelor.
„Pur şi simplu au făcut ce fac în mod normal în orice alt caz. În majoritatea cazurilor, dacă decedatul nu ar fi fost atât de cunoscut, nu ar fi existat atâta atenţie. Aşa tratează orice altă moarte din închisoare”, a spus Melinek.
Seria de fotografii începe cu o imagine a scărilor care duc la secţia de celule unde se afla Epstein, nivelul L. Datele fotografiei arată că a fost făcută la ora 9:34 a.m. — trei ore după descoperirea corpului şi cu patru ore înainte de sosirea anchetatorilor federali.
Timpul trecea, chiar în timp oficialul de cel mai înalt rang al sistemului de justiţie cerea o investigaţie rapidă.
„Am vrut să exclud orice altă cauză în afară de sinucidere”, a spus Barr în faţa Congresului, adăugând că „într-o oră, sau chiar minute după ce am aflat, am cerut inspectorului general să trimită oameni la faţa locului pentru a începe investigaţia.”
Pe peretele din spate se vede o cameră de supraveghere. Aceasta transmitea live, dar nu înregistra, din cauza unei defecţiuni la hard disk identificate anterior, dar niciodată remediate, potrivit raportului Departamentului de Justiţie.
O altă imagine, neclară, arată uşa celulei 220. Sub uşă trecea un cablu care alimenta aparatul CPAP. Epstein fusese mutat în această celulă pentru acces mai uşor la priză, conform arhivelor Biroului Penitenciarelor, însă sistemele informatice nu fuseseră actualizate pentru a reflecta mutarea.
Pe uşa celulei se aflau două documente: o fişă cu detaliile personale şi fotografia lui Epstein, iar deasupra, cardul de identificare al fostului său coleg de celulă, Efrain Reyes.
Celulele găzduiau de obicei doi deţinuţi, iar după o tentativă de sinucidere cu două săptămâni înainte, Epstein fusese obligat să aibă coleg de celulă. Cu o zi înainte de moarte, însă, Reyes fusese transferat, ceea ce, potrivit anchetatorilor, i-ar fi oferit lui Epstein singurătatea necesară pentru a se sinucide.
De la prima până la ultima fotografie, este clar că scena era haotică — atât de mult încât anchetatorii nu au putut stabili cu certitudine care bucată de cearşaf fusese în jurul gâtului lui Epstein.
Fotografiile patului ridică, de asemenea, semne de întrebare. Una arată o sfoară portocalie atârnând de o bară, imagine inclusă în raportul DOJ din 2023 alături de descrierea modului în care Epstein a fost găsit, sugerând că anchetatorii credeau că aceea fusese folosită pentru spânzurare.
Dacă aceasta ar fi fost situaţia, iar camera nu ar fi fost deranjată înainte de sosirea fotografului, partea inferioară a corpului lui Epstein ar fi trebuit să atingă salteaua, nu să plutească deasupra podelei — ceea ce complică explicaţia oficială.
Unele probe nu au fost fotografiate în celulă, ci într-o altă încăpere, cu pardoseală diferită. Acolo se vede un defibrilator şi o altă bucată de material portocaliu legată în formă de laţ, vizibil diferită de cea din celulă.
Nu există nicio menţiune oficială despre locul unde a fost găsit acest laţ sau care dintre mai multe fâşii de cearşaf fusese în jurul gâtului lui Epstein. O reprezentare a acestui laţ a fost inclusă în autopsia oficială, dar raportul DOJ din 2023 a precizat că „laţul ilustrat nu este legătura folosită de Epstein pentru a se spânzura.”
Când agenţii FBI au ajuns, era clar că munca lor va fi examinată atent de conducerea Departamentului de Justiţie.
„După sinucidere, am spus sediului central să se asigure că trimit toţi oamenii necesari”, a spus Barr în faţa Congresului.
Niciun raport oficial nu menţionează că echipa FBI de răspuns la probe ar fi efectuat teste de amprente sau ADN asupra obiectelor din celulă.
Raportul de autopsie arată că examinatorii medicali au colectat mostre de sub unghii şi tampoane de pe gât şi mâini. Fratele lui Epstein, Mark, a spus că nu a primit nici până acum informaţii despre rezultatele testelor ADN, dacă acestea au fost făcute, iar Barr a declarat că nu îşi aminteşte dacă s-au efectuat.
Un raport al Departamentului de Justiţie din 2024 a avertizat că investigatorii pot rata o „oportunitate importantă” de a colecta probe „dacă ADN-ul nu este prelevat la faţa locului sau în timpul autopsiei”.
Weisberg a spus că anchetatorii au lăsat prea multe întrebări fără răspuns, ratând ocazia de a închide cazul într-un mod convingător pentru public.
„Orice bun anchetator îşi pregăteşte dosarul pentru a fi analizat de avocaţi. În acest caz, trebuiau să-l pregătească pentru milioane de ‘detectivi de birou’ … deci ar fi trebuit să aibă toate faptele clare”, a spus el.
FBI „a inspectat celula şi a colectat ceea ce a considerat relevant pentru ancheta privind cauza morţii lui Epstein — o bucată ruptă de cearşaf, câteva hârtii şi un MP3 player”, se arată în raportul din 2023.
Analistul Barreiro a spus că modul în care agenţia a tratat scena i s-a părut uimitor.
„O muncă foarte neglijentă, dacă se poate numi muncă. Este, de fapt, absenţa muncii”, a spus el.
O procedură de bază, pe care Barreiro a numit-o „fotografierea probelor 101”, presupune fotografii în progresie — de la cadre largi la prim-planuri — cu marcaje clare pentru probe.
„Nu există niciun marcaj în fotografii. Cum păstrezi evidenţa când duci lucrurile în laborator? Practic, e inutil”, a spus Barreiro, fost detectiv şi membru FBI instruit în echipa de recuperare a imaginilor digitale şi video.
Richard Esposito, fost comisar adjunct NYPD, a spus: „Se pare că au existat mai multe erori procedurale, operaţionale şi investigative la această scenă.”
„În final, stabilirea faptelor reale şi comunicarea lor transparentă către public ajută la combaterea dezinformării şi la reducerea teoriilor conspiraţiei”, a adăugat Esposito, colaborator CBS News pe probleme de aplicare a legii.
Interviurile
Anchetatorii federali au intervievat 54 de persoane înainte de publicarea raportului final, inclusiv trei deţinuţi de pe acelaşi nivel cu Epstein, personalul penitenciarului, administratori, contractori şi fratele său. Totuşi, alţi martori au declarat că nu au fost contactaţi, inclusiv alţi deţinuţi din etajul respectiv, cel puţin un angajat care a ajuns la celulă imediat după descoperirea corpului şi aproape toţi vizitatorii pe care Epstein i-a avut în zilele premergătoare morţii.
Doi martori aflaţi în celula de vizavi au oferit relatări, în prezenţa avocaţilor lor. Unul a spus că l-a văzut pe Thomas intrând în celula lui Epstein şi începând resuscitarea, apoi ieşind ţinând o frânghie şi un defibrilator. Celălalt a spus că l-a văzut pe Thomas încercând să-l ridice pe Epstein, dar că a căzut şi apoi a început compresiunile toracice.
Aceste relatări, incluse în raportul oficial, nu explică însă fotografiile în care geamurile celulelor par acoperite cu hârtie, blocând vederea.
Nu este clar dacă fereastra a fost acoperită după moartea lui Epstein, dar înainte ca fotografiile să fie făcute. Biroul Penitenciarelor a refuzat să comenteze.
Încercările de a-l contacta pe Thomas au eşuat. Avocatul fostei sale colege, Tova Noel, a refuzat să comenteze. Cei doi foşti ofiţeri au acceptat să fie intervievaţi în 2021, ca parte a unui acord prin care procurorii au renunţat la acuzaţiile de falsificare a registrelor de verificare a deţinuţilor, după ce aceştia au adormit în timpul serviciului.
Alţi angajaţi care aveau informaţii directe despre scenă nu au fost niciodată contactaţi de anchetatorii federali.
De asemenea, anchetatorii au decis să nu intervieveze unii dintre vizitatorii lui Epstein, au spus mai multe surse. Deţinutul îşi petrecea majoritatea orelor de zi cu o echipă mare şi variată de avocaţi — inclusiv în ziua dinaintea morţii. Avocaţii mai tineri erau acolo nu doar pentru consiliere, ci şi pentru „a-i ţine companie” şi „a-l supraveghea”, potrivit unei surse. Discutau cu el despre viaţă, politică, literatură şi alte subiecte.
„Ai crede că, dacă ancheta era o prioritate, ar fi vrut să-i interogheze pe tinerii care lucrau cu el. Dar nimic”, a spus sursa.
Unul dintre avocaţii care l-au vizitat pe Epstein cu nouă zile înainte de moarte, David Schoen, a spus că Epstein i-a spus că plănuia activ să lupte împotriva acuzaţiilor penale formulate împotriva lui.
„Şi de aceea am spus că, din punctul meu de vedere — nu am nimic pe care să mă bazez în afară de aspecte anecdotice — nu cred că s-a sinucis, pentru că era foarte implicat în ideea de a-şi susţine apărarea. M-a angajat. Iar să se sinucidă nouă zile mai târziu nu ar fi avut prea mult sens”, a afirmat Schoen.
Deşi mulţi dintre cei apropiaţi lui Epstein au pus public la îndoială faptul că acesta a murit prin sinucidere, Barr a susţinut că aceasta a fost — şi rămâne — concluzia cea mai logică. Alternativa ar fi fost prea complicată, a spus Barr în depoziţia sa din august.
„Asta ar fi necesitat coordonare probabil din partea a peste 20 de persoane, poate, din interiorul închisorii. Şi toate aceste persoane aparţineau unor grupuri diferite. Ştiţi, oamenii care reparau camerele, oamenii care, ştiţi, erau responsabili să deschidă şi să închidă uşa, oamenii responsabili de atribuirea unui nou coleg de celulă, lucruri de genul acesta”, a menţionat Barr.
