Maia Sandu, de la tribuna ONU: Cerem retragerea completă şi necondiţionată a trupelor ruse din Transnistria

Ţările lumii trebuie să se solidarizeze din nou. Pentru a reafirma valoarea păcii şi inviolabilitatea vieţii umane, a apăra democraţia şi libertatea, şi pentru a sprijini dreptul fiecărei ţări de a-şi decide propria soartă, a afirmat Maia Sandu.
Maia Sandu, la cea de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU
Maia Sandu, la cea de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (presedinte.md)

Republica Moldova alege democraţia în locul autocraţiei, libertatea în locul opresiunii, pacea în locul războiului şi prosperitatea în locul sărăciei, a declarat preşedintele Maia Sandu, la dezbaterea generală din cadrul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, menţionând că statutul de candidat pentru aderarea la UE a dat ţării speranţă, o direcţie clară, un obiectiv unificator, o ancoră şi un puternic sentiment de apartenenţă. Apartenenţă la lumea liberă.

De la tribuna ONU, şefa statului a condamnat războiul declanşat de Rusia, a reiterat susţinerea fermă a independenţei, suveranităţii şi integrităţii Ucrainei, exprimându-şi admiraţia profundă faţă de toţi ucrainenii pentru curajul, rezistenţa şi puterea lor interioară de a continua lupta pentru supravieţuire, dreptate şi libertate.

În contextul dat, Maia Sandu a cerut retragerea completă şi necondiţionată a trupelor ruse din Transnistria şi distrugerea muniţiei din depozitele de la Cobasna. „Moldova ştie ce înseamnă să fii o ţară divizată de conflict.”

Mai mult, şefa statului a subliniat că în ciuda tuturor provocărilor, Moldova continuă să avanseze pe agenda de reforme, fiind construit un stat mai puternic şi mai democratic, chemând la eforturi comune mai serioase de combatere a corupţiei, inclusiv prin crearea mecanismelor de sancţionare a corupţilor la nivel internaţional.

Redăm Declaraţia integrală a preşedintei R. Moldova în cadrul sesiunii ONU din 21 septembrie: „Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră, reprezentând cu mândrie Republica Moldova, o viitoare membră a Uniunii Europene.

Sunt recunoscătoare pentru sprijinul unanim pe care l-am primit din partea celor 27 de State Membre ale UE. Vă mulţumim pentru recunoaşterea şi votul de încredere oferit dragostei noastre pentru libertate, democraţiei noastre dinamice şi angajamentului nostru faţă de statul de drept.

Un proiect de pace de succes, Uniunea Europeană a fost creată - prin cooperare şi integrare - pentru a opri ciclul războaielor care ne-au chinuit continentul timp de secole. Iată-ne într-un alt moment decisiv în istoria noastră, iar UE trebuie să facă din nou acest lucru.

Semnând cererea de aderare la Uniunea Europeană, dorim ca lumea să ştie: noi alegem democraţia în locul autocraţiei, libertatea în locul opresiunii, pacea în locul războiului şi prosperitatea în locul sărăciei.

Statutul de candidat pentru aderarea la UE ne dă speranţă, o direcţie clară, un obiectiv unificator, o ancoră şi un puternic sentiment de apartenenţă. Apartenenţă la lumea liberă.

Doamnelor şi domnilor,

Acum un an, nimeni dintre noi, cei prezenţi aici, nu şi-ar fi imaginat un nou mare război în Europa. Războiul neprovocat al Rusiei împotriva unui alt stat suveran, Ucraina, a zdruncinat lumea până în temelie, a pus la încercare principiile fundamentale ale ONU, a zdruncinat securitatea globală, a declanşat o criză energetică europeană, o penurie globală de alimente şi un declin economic.

Şapte luni de bombardamente au ucis mii de oameni nevinovaţi şi au forţat milioane de ucraineni să-şi părăsească locuinţele.

Acest război nu este doar un atac asupra vecinului şi prietenului nostru, Ucraina. Este un atac la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli. Este un atac la siguranţa nucleară.

Este un atac la aprovizionarea cu alimente a ţărilor din Orientul Mijlociu şi Africa. Este un atac chiar asupra acestei instituţii în care ne aflăm astăzi. Condamnăm ferm războiul împotriva Ucrainei, precum şi mobilizarea suplimentară de trupe, recent anunţată de Rusia.

Suntem ferm alături de Ucraina şi îi susţinem independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială în graniţele sale recunoscute internaţional.

Aş dori să-mi exprim admiraţia profundă faţă de toţi ucrainenii pentru curajul, rezistenţa şi puterea lor interioară de a continua lupta pentru supravieţuire, dreptate şi libertate.

Ca şi comunitate internaţională, avem datoria morală să sprijinim în continuare Ucraina. Ucraina luptă astăzi pentru a ne menţine pe toţi în siguranţă, pentru a menţine Europa în siguranţă. Ea are nevoie de sprijinul nostru. Europa, noi toţi, trebuie să ajutăm Ucraina.

Sunt la această tribună ca să reprezint o ţară care îşi doreşte pacea. Reprezint aici cetăţenii Republicii Moldova: indiferent de limba pe care o vorbim - română, ucraineană, rusă, găgăuză sau bulgară -, indiferent de etnia sau preferinţele noastre politice, indiferent dacă locuim pe malul drept al Nistrului sau în regiunea transnistreană, cu toţii ne dorim pace!

Fiind o ţară cu mai puţin de trei milioane de oameni, am oferit adăpost pentru mai bine de jumătate de milion de refugiaţi care au fugit de război. În momentul de vârf al afluxului, populaţia ţării noastre a crescut cu patru la sută. Aproximativ 80.000 de refugiaţi au ales să rămână alături de noi.

Folosesc această ocazie pentru a aduce un omagiu, de la această tribună înaltă, tuturor familiilor de moldoveni care au dat dovadă de o solidaritate fără precedent faţă de refugiaţi şi şi-au deschis casele şi inimile pentru cei aflaţi la nevoie. Mă mândresc cu oamenii noştri.

De asemenea, sunt recunoscătoare partenerilor internaţionali, inclusiv Naţiunilor Unite, care ne-au oferit asistenţă în gestionarea crizei umanitare.

Îi mulţumesc Secretarului General al ONU şi altor înalţi oficiali care ne-au vizitat ţara în momente de dificultate, în semn de sprijin şi solidaritate.

Transmit totodată recunoştinţa mea profundă Franţei, Germaniei, României şi altor parteneri pentru crearea Platformei de Sprijin pentru Moldova, o platformă care este alături de ţara noastră în aceste vremuri dificile.

Doamnelor şi domnilor,

Moldova ştie ce înseamnă să fii o ţară divizată de conflict. În 1992, am trecut printr-un război scurt, dar tragic, în regiunea transnistreană a ţării noastre.

Trei decenii mai târziu, încă încercăm să depăşim consecinţele acelui conflict şi să ne reintegrăm ţara. Singura cale de a realiza acest lucru este dialogul paşnic şi respectarea suveranităţii şi integrităţii noastre teritoriale.

Atunci când Rusia a pornit războiul împotriva Ucrainei, am muncit mai mult ca niciodată pentru a menţine pacea pe malurile râului Nistru. Am făcut tot posibilul pentru a ne asigura că toţi cetăţenii Moldovei, inclusiv cei care locuiesc în regiunea separatistă, continuă să se bucure de pace.

Prezenţa ilegală a trupelor militare ruse în regiunea transnistreană ne încalcă neutralitatea şi creşte riscurile de securitate pentru ţara noastră.

Cerem retragerea completă şi necondiţionată a trupelor ruse. Facem apel la distrugerea muniţiei din depozitele de la Cobasna, care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii şi a mediului întregii regiuni.

În timp ce ne străduim să menţinem pacea, economia şi societatea noastră suportă greul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Resursele noastre sunt la limită, investiţiile au încetinit, comerţul şi rutele de transport sunt perturbate, iar inflaţia se apropie de 35 la sută.

În plus, ne confruntăm cu un spectru larg de ameninţări hibride, de la dezinformare şi propagandă până la atacuri cibernetice şi presiuni energetice.

Preţurile anormal de ridicate la gazele naturale şi încercările Rusiei de a folosi livrările de gaz şi petrol ca arme în Europa au declanşat o criză energetică fără precedent. Suntem una dintre cele mai vulnerabile ţări în faţa acestei crize.

Dar acest lucru ne face doar mai hotărâţi să ne diversificăm resursele de energie şi să reducem dependenţa de combustibilii fosili. Ne propunem să creştem ponderea livrărilor de energie din surse regenerabile de la trei la 30 la sută în următorii trei ani. Acest lucru va face ţara noastră mai puternică, iar mediul nostru - mai sănătos şi mai sigur.

Distins public,

Ştim cu toţii că singura modalitate de a salva planeta este acţiunea globală comună împotriva schimbărilor climatice. Acelaşi lucru este valabil şi pentru lupta împotriva corupţiei.

Corupţia slăbeşte statele şi erodează democraţiile. Trebuie să abordăm această problemă mai serios decât oricând. Avem nevoie de mecanisme internaţionale clare pentru a opri fluxul de bani murdari. Avem nevoie de instrumente mai bune pentru recuperarea şi restituirea activelor.

Avem nevoie de schimburi mai bune de informaţii între organele de drept şi cele antifraudă din diferite ţări. Şi trebuie să instituim regimuri internaţionale de sancţiuni împotriva corupţiei.

Doamnelor şi domnilor,

În ciuda tuturor provocărilor, Moldova continuă să avanseze pe agenda de reforme. Construim un stat mai puternic şi mai democratic. Anul trecut, Moldova a crescut cu 49 de poziţii în Indexul libertăţii presei, plasându-se pe locul 40 în lume. Reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei se află în centrul eforturilor noastre de schimbare.

Lucrăm din greu pentru a deveni un loc mai bun pentru investitori - pentru a crea locuri de muncă, a stimula economia şi a aduce mai multă prosperitate oamenilor.

Investim în conectivitatea cu Europa şi încercăm să aducem ţara noastră mai aproape de standardele europene.

Construim drumuri şi poduri, spitale şi un sistem de învăţământ mai modern. Construim instituţii mai puternice, care să lucreze în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova.

Suntem concentraţi, perseverenţi şi de neoprit. Suntem hotărâţi să aducem Moldova în UE, astfel încât fiecare moldovean să aibă un nivel de trai mai bun şi mai multe oportunităţi economice, acasă. Doar aşa Moldova poate creşte ca o democraţie consolidată în partea noastră a lumii, în aceste vremuri dificile.”

În concluzie, Maia Sandu a specificat că vine dintr-o regiune slăbită de război, de criză energetică, secetă şi de inflaţie exagerată, dar cu mesajul că în faţa suferinţelor umane provocate de om, în faţa adversităţii economice, ţările lumii trebuie să fie din nou unite. Acest lucru trebuie făcut pentru a reafirma valoarea păcii şi inviolabilitatea vieţii umane, pentru a apăra democraţia şi libertatea, şi pentru a sprijini dreptul fiecărei ţări de a-şi decide propria soartă.