UE caută să-şi extindă atribuţiile pentru a putea urca la bordul navelor din "flota fantomă" a Rusiei şi a le inspecta

UE caută să îşi întărească competenţele pentru a urca la bordul vaselor din „flota fantomă” a Rusiei pentru inspecţii, se arată într-un document pregătit pentru reuniunea de luni a miniştrilor de Externe ai UE şi consultat de POLITICO.

Problema navelor care transportă ţiţei rusesc sub pavilion străin pentru a evita sancţiunile UE are implicaţii largi pentru bloc, întrucât astfel de nave nu doar că susţin economia de război a Moscovei, ci „reprezintă ameninţări pentru mediu şi pentru siguranţa navigaţiei”, se arată în documentul de cinci pagini pregătit de Serviciul European pentru Acţiune Externă (EEAS), braţul diplomatic al UE.

Navele din flota fantomă reprezintă de asemenea un risc pentru infrastructura critică şi „pot fi folosite ca platforme pentru atacuri hibride împotriva teritoriului UE”, precizează documentul. În unele cazuri, aceste vase sunt suspectate că au fost utilizate ca puncte de lansare pentru drone ruseşti folosite în recunoaşterea unor obiective occidentale critice şi în perturbarea aeroporturilor civile.

EEAS a iniţiat în această lună, la nivel tehnic, o discuţie pe baza unui proiect de declaraţie al Uniunii Europene şi al statelor sale membre privind consolidarea cadrului juridic al Dreptului Internaţional al Mării, potrivit documentului EEAS. Acest demers „ar oferi statelor membre un instrument suplimentar pentru a creşte eficienţa acţiunilor de aplicare a legii, inclusiv pentru a crea o bază legală care să permită îmbarcarea navelor din flota umbră”, se arată în document.

Proiectul de declaraţie propune „posibile acorduri bilaterale între statele pavilion şi UE privind îmbarcări pre-autorizate pentru inspecţii”, a scris EEAS în document.

Obiectivul este finalizarea proiectului de declaraţie până la sfârşitul lunii noiembrie şi adoptarea acestuia la următoarea reuniune a miniştrilor de Externe ai UE.

Odată ce declaraţia va fi susţinută de statele membre, şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, va „căuta autorizarea Consiliului pentru a deschide negocieri pentru acorduri bilaterale cu statele pavilion identificate”, potrivit documentului.

Statele membre ale UE „arată din ce în ce mai mult un elan reînnoit pentru acţiuni de aplicare mai ferme împotriva flotei din umbră”, arată documentul, care îi citează ca exemplu pe soldaţii francezi care, la începutul lunii, s-au îmbarcat pe un petrolier, Boracay, despre care se crede că face parte din flota din umbră a Rusiei; nava se afla la momentul respectiv în largul coastei Danemarcei când drone neidentificate au forţat închiderea temporară a mai multor aeroporturi şi a fost ancorată câteva zile în largul vestului Franţei.

UE „ar putea sprijini eforturile statelor membre dacă acestea sunt de acord să acorde UE dreptul de a negocia acorduri în numele lor pentru îmbarcări pre-autorizate pentru inspecţii”, se arată în document.

UE ia deja legătura cu statele pavilion prioritare şi cu statele de coastă care furnizează sau facilitează sprijin logistic şi servicii de alimentare (bunkering) pentru flota din umbră şi, între altele, „îşi propune să mobilizeze diverse instrumente pentru a oferi sprijin şi stimulente statelor pavilion pentru a radia din registru navele sancţionate”, potrivit documentului EEAS.

Panama, cel mai mare registru de nave, „a fost de acord să radieze din registru navele sancţionate de UE şi a decis recent să nu mai înregistreze nave mai vechi de 15 ani”, menţionează EEAS în document.

În privinţa unor sancţiuni suplimentare, UE „va continua să propună includeri suplimentare pe listele de sancţiuni a vaselor şi a operatorilor din ecosistemul flotei din umbră, precum asigurătorii şi registraturile de pavilion”, se mai arată în document, consolidând măsurile deja luate în pachetele actuale de sancţiuni.

Şi „măsuri suplimentare posibile ar putea include vizarea furnizării de sprijin logistic pentru vasele din flota umbră, cum ar fi alimentarea cu combustibil (bunkering)”, conchide documentul.