Jaf de proporţii în plină zi, la Muzeul Louvre din Paris. Hoţii au furat bijuteriile coroanei în doar 4 minute

Într-un jaf care a durat doar câteva minute, duminică, în interiorul celui mai vizitat muzeu din lume, hoţii au urcat cu o scară mobilă de lucru la înălţime (nacelă - n.n.) pe faţada Louvre-ului, au forţat o fereastră, au spart vitrinele şi au fugit cu bijuterii napoleoniene de nepreţuit, au declarat oficialii, potrivit Associated Press.

Jaful comis în plină zi, la aproximativ 30 de minute după deschidere, cu vizitatori deja în interior, se numără printre cele mai mediatizate furturi din muzee din memoria recentă şi survine în contextul în care angajaţii se plâng că aglomeraţia şi lipsa de personal pun la grea încercare securitatea.

Furtul s-a desfăşurat la doar 250 de metri de Mona Lisa, într-o operaţiune de patru minute, descrisă de ministra Culturii, Rachida Dati, drept una „profesionistă”.

Unul dintre obiecte — coroana imperială cu smaralde a soţiei lui Napoleon al III-lea, împărăteasa Eugenie, care conţine peste 1.300 de diamante — a fost găsit ulterior în afara muzeului, au declarat autorităţile franceze. Se pare că a fost recuperat deteriorat.

Imagini de la faţa locului au arătat turişti confuzi fiind dirijaţi în afara piramidei de sticlă şi a curţilor adiacente, în timp ce poliţiştii închideau străzile din apropiere, de-a lungul Senei.

O nacelă — despre care oficialii spun că a fost adusă de hoţi şi ulterior îndepărtată — era sprijinită de faţada orientată spre Sena, ruta lor de intrare şi, potrivit observatorilor, un semn al unei slăbiciuni dezvăluite: faptul că un asemenea echipament putea fi adus într-un palat-muzeu fără a fi verificat.

Un muzeu deja sub presiune

În jurul orei 9:30 dimineaţa, mai mulţi intruşi au forţat o fereastră, au tăiat geamurile cu un disc abraziv şi s-au îndreptat direct spre vitrinele de sticlă, au declarat oficialii. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a spus că echipa a intrat din exterior, folosind o platformă cu nacelă pe faţada de pe malul râului, pentru a ajunge în sala unde se afla colecţia regală de 23 de piese.

Ţinta lor a fost Galeria Apollon, unde sunt expuse Diamantele Coroanei, inclusiv Regentul Sancy şi Hortensia.

Hoţii au spart două vitrine şi au fugit pe motociclete, a spus Nuñez. Nimeni nu a fost rănit. Alarmele i-au adus pe agenţii Louvre-ului în încăpere, forţând intruşii să fugă, dar furtul era deja comis.

Au fost furate opt obiecte, potrivit oficialilor: o diademă cu safire, un colier şi un cercel dintr-un set aparţinând reginelor franceze din secolul al XIX-lea Marie-Amelie şi Hortense; un colier şi cercei cu smaralde din setul împărătesei Marie-Louise, a doua soţie a lui Napoleon Bonaparte; o broşă-relicvar; diadema împărătesei Eugenie şi broşa ei mare în formă de fundă de corsaj — un ansamblu imperial preţios din secolul al XIX-lea.

„Este un jaf major”, a spus Nuñez, menţionând că măsurile de securitate de la Louvre au fost întărite în ultimii ani şi vor fi consolidate în continuare, ca parte a planului de modernizare a muzeului. Oficialii au spus că modernizările includ camere de ultimă generaţie, sisteme de detectare perimetrală şi o nouă sală de control a securităţii. Dar criticii spun că măsurile vin mult prea târziu.

Louvre a fost închis pentru restul zilei de duminică, pentru a permite ancheta criminalistică, în timp ce poliţia a sigilat porţile, a evacuat curţile şi a închis străzile din apropierea Senei.

Jafurile în plină zi, în timpul programului public, sunt rare. Comiterea unuia în interiorul Louvre-ului, cu vizitatori prezenţi, se situează printre cele mai îndrăzneţe din Europa în istoria recentă — cel puţin de la furtul din 2019 de la Green Vault din Dresda.

Incidentul scoate totodată la iveală tensiunea mai profundă cu care Louvre se confruntă: mulţimile tot mai mari şi personalul suprasolicitat. Muzeul şi-a amânat deschiderea în iunie, în urma unei greve a angajaţilor din cauza supraaglomerării şi a lipsei cronice de personal. Sindicatele spun că turismul în masă lasă prea puţini supraveghetori pentru prea multe săli şi creează puncte de vulnerabilitate acolo unde se întâlnesc zonele de construcţie, rutele logistice şi fluxurile de vizitatori.

Securitatea din jurul operelor emblematice rămâne strictă — Mona Lisa este protejată de sticlă antiglonţ într-o vitrină climatizată — însă furtul de duminică a demonstrat că protecţiile nu sunt la fel de robuste în toate zonele muzeului, care adăposteşte peste 33.000 de obiecte.

„Cum pot să urce cu o nacelă până la o fereastră şi să ia bijuterii în mijlocul zilei? Este de necrezut că un muzeu atât de celebru poate avea asemenea breşe evidente în securitate”, a spus Magali Cunel, o profesoară din apropiere de Lyon.

Un muzeu cu un trecut marcat de furturi

Louvre are o lungă istorie de furturi şi tentative de jaf. Cel mai faimos a avut loc în 1911, când Mona Lisa a dispărut din rama ei, furată de Vincenzo Peruggia, fiind recuperată doi ani mai târziu la Florenţa. Un alt episod notoriu a avut loc în 1956, când un vizitator a aruncat o piatră în celebra pictură, ciobind vopseaua de lângă cotul stâng şi grăbind mutarea ei într-o vitrină protejată.

Astăzi, fostul palat regal găzduieşte un adevărat catalog al civilizaţiei: Mona Lisa a lui Leonardo, Venus din Milo fără braţe, Victoria din Samothrace biciuită de vânt pe scara Daru, Codul lui Hammurabi cu legile sale gravate, Libertatea conducând poporul a lui Delacroix, Pluta Meduzei de Géricault. Aceste opere — din Mesopotamia, Egipt, lumea clasică şi până la maeştrii Europei — atrag zilnic până la 30.000 de vizitatori, chiar în timp ce anchetatorii încep să caute indicii în acele coridoare aurite.

Politica la uşa muzeului

Jaful a intrat imediat în sfera politică. Liderul de extremă dreapta Jordan Bardella l-a folosit pentru a-l ataca pe preşedintele Emmanuel Macron, slăbit pe plan intern şi confruntat cu un parlament divizat.

„Louvre este un simbol global al culturii noastre. Acest jaf, care a permis hoţilor să fure bijuterii din coroana Franţei, este o umilinţă insuportabilă pentru ţara noastră. Până unde va merge decăderea statului?”, a scris Bardella pe X.

Critica vine în timp ce Macron promovează un plan decenal „Noua Renaştere a Louvre-ului” — de aproximativ 700 de milioane de euro — pentru modernizarea infrastructurii, reducerea aglomeraţiei şi amenajarea unei galerii dedicate pentru Mona Lisa până în 2031. Pentru personalul muzeului, însă, progresul pare mai lent decât presiunea zilnică.

Ce se ştie — şi ce nu

Echipele criminalistice examinează locul infracţiunii şi punctele de acces adiacente, în timp ce se realizează un inventar complet, au declarat autorităţile. Oficialii au descris prada ca având o valoare istorică „inestimabilă”.

Recuperarea ar putea fi dificilă.

„Este puţin probabil că aceste bijuterii să mai fie vreodată văzute. Echipele profesioniste desfac adesea pietrele mari în fragmente mai mici şi le taie din nou, pentru a le face de nerecunoscut şi a evita detectarea, ştergând practic orice urmă a provenienţei lor”, a spus Tobias Kormind, directorul general al 77 Diamonds.

Întrebările-cheie rămân fără răspuns: câte persoane au participat la furt şi dacă au avut ajutor din interior, au declarat autorităţile.

Potrivit presei franceze, ar fi fost patru autori: doi îmbrăcaţi ca muncitori, în veste reflectorizante, pe nacelă, şi câte doi pe scutere. Autorităţile franceze nu au comentat imediat aceste informaţii.

Anchetatorii revizuiesc înregistrările video făcute de camerele de supraveghere din aripa Denon şi din zona de pe malul râului, inspectează platforma folosită pentru a ajunge la galerie şi îi intervievează pe angajaţii care se aflau în muzeu la momentul deschiderii, au declarat autorităţile.