Maduro câştigă alegerile prezidenţiale din Venezuela. Prezenţa la vot redusă. Opoziţia respinge rezultatele

Preşedintele venezuelean de stânga Nicolas Maduro a obţinut duminică un nou mandat de şase ani, însă principalii săi rivali nu recunosc alegerile, acuzând nereguli masive într-un proces pe care criticii l-au descris ca o farsă care susţine o dictatură.

Victoria fostului şofer de autobuz în vârstă de 55 de ani, care l-a înlocuit pe Hugo Chavez după moartea acestuia în 2013, ar putea declanşa o nouă rundă de sancţiuni occidentale împotriva guvernului socialist care este învăluit de o criză economică distrugătoare, potrivit Reuters.

Administraţia preşedintelui american Donald Trump ameninţă că va lua măsuri împotriva sectorului petrolier venezuelean deja zdruncinat. Comisia electorală naţională, condusă de susţinători ai lui Maduro, a afirmat că acesta a obţinut 5,8 milioane de voturi, faţă de 1,8 milioane de voturi ale contracandidatului Henri Falcon, un fost guvernator care a încălcat boicotul opoziţiei şi a participat la alegeri.

“M-au subestimat”, a declarat Maduro susţinătorilor săi pe o scenă ridicată în faţa palatului prezidenţial Miraflores din centrul capitalei Caracas.

Prezenţa la vot a fost de doar 46,1%, a afirmat comisia electorală, cu mult sub nivelul de 80% înregistrat în scrutinul prezidenţial în 2013. Opoziţia a afirmat că cifra a fost umflată, susţinând că participarea a fost mai degrabă de aproximativ 30%.

“Fără niciun dubiu, procesul nu este legitim şi nu îl recunoaştem”, a declarat Falcon, un fost guvernator în vârstă de 56 de ani.

Maduro a apreciat participarea lui Falcon în alegeri, care a oferit o oarecare legitimitate unui proces condamnat în avans de critici interni şi externi ca o “încoronare” a unui dictator.

Dar faptul că Falcon a respins rapid alegerile de duminică şi a cerut un nou scrutin au dat o lovitură strategiei guvernului socialist.

Falcon, fost membru al Partidului Socialist care a intrat în opoziţiei în 2010, a declarat că a fost scandalizat de faptul că guvernul a plasat aproximativ 13.000 de standuri pro-guvernamentale, numite “puncte roşii”, în apropierea secţiilor de votare din întreaga ţară.

De asemenea, cetăţenilor săraci, însă nu doar lor, li s-a cerut să îşi scaneze aşa-numitele “carduri patriotice” emise de stat în corturile roşii după votare cu speranţa să primească un “premiu” promis de Maduro, măsură despre care opozanţii au afirmat că este similară cu o cumpărare de voturi.

“Cardurile patriotice” sunt necesare pentru a primi beneficii, inclusiv alimente şi transfer de bani.

Al treilea candidat prezidenţial, pastorul evanghelic Javier Bertucci, s-a alăturat lui Falcon şi a criticat neregulile existente în timpul scrutinului de duminică.

Mai mult, Bertucci a cerut deja organizarea de noi alegeri.

În ciuda nepopularităţii sale din cauza prăbuşirii economiei naţionale, Maduro a beneficiat duminică nu doar de pe urma boicotării alegerilor de către opoziţie, ci şi a interdicţiei aplicate celor mai populari doi rivali, precum şi de libera utilizare a resurselor de stat în timpul campaniei sale.

Venezuela se confruntă acum cu o criză umanitară fără precedent: milioane de oameni suferă din cauza lipsei bunurilor de consum, cum ar fi produsele alimentare, medicamente şi produse sanitare. Prăbuşirea economică a Venezuelei a dus la cea mai mare emigrare în masă în istoria modernă a Americii Latine. Aproximativ 2 milioane de venezueleni locuiesc în prezent în afara ţării.

De asemenea, protestele stradale ample din ultimele peste 12 luni au fost marcate de uciderea a peste 120 de persoane şi arestarea altora în ciocnirile violente dintre manifestanţi şi forţele guvernamentale.

Problemele economice ale Venezuelei se extind dincolo de hiperinflaţie, ţara intrând în incapacitate de plată a împrumuturilor totalizând 200 de miliarde de dolari contractate în principal din China şi Rusia, în timp ce regimul cvasi-dictatorial al lui Maduro se confruntă şi cu sancţiuni economice impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană ca răspuns la abuzurile şi încălcările drepturilor omului, pe care regimul le-a comis pentru a-şi asigura existenţa.

Pe măsura apropierii alegerilor prezidenţiale, armata venezueleană a fost marcată de dezertări semnificative după ce ofiţeri de rang înalt s-au alăturat exodului în masă în Columbia şi Brazilia.