Lunga luptă pentru securitate în Afganistan
La 12 ani de la răsturnarea regimului taliban, Afganistanul îşi caută încă drumul spre stabilitate şi pace la doar un an distanţă de încheierea anunţată pentru 2014 a celei mai lungi şi complicate misiuni conduse vreodată de NATO, al cărei bilanţ rămâne incert şi marcat de numeroasele victime civile.
Situaţia din Afganistan nu s-a stabilizat, pacea nu s-a instaurat, în pofida prezenţei în 2013 a circa 84.000 de militari din Forţa internaţională de asistenţă pentru securitate (ISAF) condusă de NATO în Afganistan şi a celor peste 250.000 de forţe de securitate afgane (poliţie, armată, paramilitari) care au preluat de la ISAF, la jumătatea anului, responsabilitatea asigurării securităţii în ţară. ISAF mai desfăşoară în prezent doar o misiune de sprijin, în special aeriană şi de pregătire, iar retragerile de militari încep deja să se producă începând cu acest an şi vor continua pe tot parcursul anului 2014, dar temerile privind reluarea ofensivei talibane se menţin.
Obiectivul principal al ISAF este să creeze premisele pentru ca guvernul afgan să fie capabil să asigure singur securitatea ţării şi să dispună de forţe care să garanteze că Afganistanul nu va mai deveni refugiul ideal pentru terorişti.
Ofensiva militară a fost dublată în 2013, de eforturi diplomatice intense din partea occidentului, care îmbină oferta, în special economică, cu presiunea şi constrângerea politică pentru a determina Kabulul să semneze acordul de securitate negociat de SUA, menit să garanteze o prezenţă a militarilor americani şi după încheierea misiunii NATO la 31 decembrie 2014. Acordul bilateral de securitate (BSA), care ar urma să deschidă ulterior calea semnării unuia similar între NATO şi Afganistan, se împiedică chiar de preşedintele Hamid Karzai. Aflat la final de mandat, fără posibilitatea de a mai candida încă o dată la şefia statului, el s-a arătat prudent, declarând că aşteaptă alegerile din primăvară pentru semnarea unui astfel de tratat. Presat de SUA să semneze, Karzai - el însuşi adus la putere de ţările occidentale, după înlăturarea talibanilor în 2001 - a acuzat la începutul lunii decembrie Washingtonul că se dedă la 'un război psihologic' asupra poporului afgan şi că se com
portă ca o putere colonială. Asta, după ce în octombrie, acelaşi Karzai declara postului BBC: 'Pe planul securităţii, întregul exerciţiu NATO a provocat Afganistanului multă suferinţă, numeroase pierderi de vieţi şi nici un câştig, deoarece ţara nu are parte de securitate'.
Contra-argumentul adus de NATO, şi poate cel care contează cel mai mult, este succesul în privinţa lichidării celui mai căutat dintre teroriştii islamişti, Osama bin Laden. Un altul ar fi îndepărtarea guvernului taliban, cel care asigura protecţie grupurilor teroriste. Există şi unele evoluţii de natură economică şi socială, care însă sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile acestei ţări devastate de război.
Acordul negociat timp de câteva luni de SUA şi Afganistan a primit undă verde din partea Marelui Consiliu afgan (Loya Jirga), el fiind menit să definească modalităţile unei prezenţe militare americane în această ţară. Prin acest tratat, în care cea mai negociată parte a vizat asigurarea imunităţii militarilor americani, SUA au în vedere menţinerea în Afganistan a 5.000-10.000 de militari, cărora li se vor alătura reprezentanţi din alte circa 40 de state, care vor avea misiunea de a instrui şi consilia forţele de securitate afgane după retragerea trupelor combatante.
Potrivit secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, noua misiune dorită de Alianţa Nord-Atlantică în Afganistan se va ocupa de 'antrenarea, consilierea şi sprijinirea' forţelor de securitate afgane. Una din problemele spinoase ce mai trebuie rezolvate, pe lângă cea esenţială a semnării acordului de către părţi, se referă şi la bugetul misiunii, care în 2012 era estimat la 4,1 miliarde de dolari anual, aceasta în condiţiile reducerii bugetelor militare în întreaga lume. În total, NATO preconizează să menţină în jur de 15.000 de militari în Afganistan până în 2017.
În pofida unor succese repurtate în plan local de trupele coaliţiei, atentatele şi atacurile lansate de talibani care controlează cu precădere partea de sud şi de est a ţării s-au înmulţit, inclusiv la Kabul, capitala ţării, alimentând temerile privind o revenire la putere a acestora şi oferind suficiente argumente celor care vorbesc de eşecul intervenţiei occidentale în această ţară. Una dintre ţările care nu doresc o prezenţă în zonă a americanilor şi a NATO este Iranul, aflat în dispută cu puterile occidentale din cauza dosarului său nuclear, în timp ce Pakistanul vecin are un dialog dificil cu SUA, cărora le reproşează mai ales atacurile cu drone pe teritoriul său.
Pacea în Afganistan se plăteşte cu multe vieţi în rândul civililor. În 2013, 730 de civili au fost ucişi în Afganistan, cu 10% mai mulţi decât anul precedent, şi 5.169 au fost răniţi în atacurile din cursul primelor 11 luni ale anului, arată o situaţie prezentată recent de Jan Kubis, şeful misiunii ONU din această ţară (UNAMA). De altfel, victimele civile au fost adesea invocate chiar de preşedintele afgan Karzai în criticile aduse americanilor, în special. Oficialul de la Kabul susţine că poporul afgan plăteşte preţul războiului împotriva terorismului şi îi acuză pe americani pentru lansarea de drone. 'Aş vrea ca americanii să aibă acelaşi respect pentru un copil afgan ca şi pentru un copil american', a declarat el la începutul lui decembrie, într-un interviu acordat publicaţiei franceze Le Monde.
Acelaşi bilanţ grav apare şi în rândul trupelor afgane. Numărul doi în ierarhia forţelor americane din Afganistan, Mark Milley, declara, la jumătatea anului, că aproximativ 100 de soldaţi şi poliţişti afgani sunt ucişi săptămânal în această ţară. Aceste cifre, spunea el atunci, sunt importante şi se apropie de ritmul pierderilor înregistrate de americani în timpul Războiului din Vietnam.
Pierderile în rândul trupelor coaliţiei au continuat şi ele în 2013, în pofida unei tendinţe de scădere a numărului victimelor. Potrivit Brookings Institution, citat de Deutsche Welle, peste 3.300 de militari aliaţi au fost ucişi de la începuturile intervenţiei, în octombrie 2001. Cei mai mulţi au fost americani (2.156 de victime). Financiar, războiul a costat doar Statele Unite 660 de miliarde de dolari, 56 de miliarde fiind vărsate în serviciile de instruire a forţelor de ordine afgane.
