Lukaşenko denunţă opoziţia şi Occidentul, şi neagă violenţele de anul trecut într-un discurs maraton

Dictatorul bielorus Alexander Lukaşenko a negat, luni, că regimul său autoritar foloseşte tortura şi violenţa pentru a reduce la tăcere oponenţii - marcând un an de la controversata sa victorie în alegeri, care a generat săptămâni de proteste masive, paşnice, înăbuşite cu violenţă de forţele sale de represiune.

Lukaşenko a negat, de asemenea, că ţara sa ar fi avut vreo implicare în moartea activistului bielorus în Ucraina sau în încercarea de a aduce cu forţa acasă un atlet de la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Aflat la putere din 1994, "ultimul dictator al Europei" a insistat că a câştigat un vot „total transparent” în luna august, anul trecut, şi a acuzat opoziţia că pregăteşte o „lovitură de stat”.

Dar Amnesty Internaţional a declarat luni că mii de persoane din Bielorusia au fost reţinute, forţate să fugă în exil sau reduse la tăcere prin violenţă. În timpul manifestaţiilor generate de declararea victoriei în alegeri a lui Lukaşenko au fost arestate 13 mii de persoane, existând numeroase rapoarte privitoare la folosirea torturii în arestul poliţiei. Au existat cazuri documentate în care forţele de represiune au ucis manifestanţi neînarmaţi.

"Ce represiune? a întrebat Lukaşenko la conferinţa sa de presă anuală, un eveniment maraton care durează de obicei ore întregi. "Am împuşcat pe cineva? Am ucis pe cineva?"

El a negat rapoartele pe scară largă de tortură în închisorile bieloruse. Grupurile locale de monitorizare a drepturilor civile afirmă că Bielorusia are peste 600 de prizonieri politici şi că au înregistrat mărturii despre aplicarea torturii.

Lukaşenko a mai afirmat că securitatea bielorusă - numită KGB - nu are nimic de-a face cu moartea activistului bielorus Vitali Şişov, în vârstă de 26 de ani, care a fost găsit spânzurat într-un parc din Kiev săptămâna trecută. Şişov trăia în exil în Ucraina, unde lucra ca voluntar într-un centru de integrare a exilaţilor bieloruşi în Ucraina.

După moartea activistului, Ucraina a declarat că va spori securitatea exilaţilor politic bieloruşi pe teritoriul său, afirmând că diaspora bielorusă din Ucraina a fost infiltrată de agenţi ai regimului de la Minsk.

„El a fost un nimeni pentru noi”, a spus Lukaşenko despre Şişov. "Avem destui oameni de care să ne ocupăm şi fără Şişov", a spus el, adăugând că moartea tânărului a tensionat relaţiile cu Ucraina.

Lukaşenko a acuzat-o pe alergătoarea Kristsina Tsimanouskaia - care a susţinut că echipa din Bielorusia a încercat să o aducă cu forţa acasă de la Jocurile Olimpice de la Tokyo, încât a trebuit să ceară azil politic în Polonia. Lukaşenko a acuzat sportiva că este „controlată” de Varşovia.

Lukaşenko - care susţine că a câştigat peste 80% la alegerile din 2020 - a promis să reziste presiunilor occidentale şi a acuzat opoziţia din Bielorusia de încercarea organizării unei „lovituri de stat” anul trecut.

"Unii se pregăteau pentru alegeri corecte şi oneste, în timp ce alţii cereau o lovitură de stat", a declarat el oficialilor şi jurnaliştilor.

O mulţime de opozanţi ai regimului Lukaşenko au fost arestaţi sau acuzaţi de diverse delicte în momentul în care au anunţat că vor candida împotriva lui Lukaşenko la alegerile de anul trecut. Evoluţia a determinat UE să declare că alegerile nu au fost nici oneste, nici libere.

Opoziţia consideră că Svetlana Tihanovskaia - care a participat la alegeri în locul soţului ei încarcerat şi care acum trăieşte în exil - este adevărata câştigătoare a alegerilor.

Tihanovskaya a adunat sprijinul occidental şi s-a întâlnit recent cu Joe Biden şi cu premierul britanic Boris Johnson.

Săptămâna trecută, a început la Minsk procesul ultimului lider al protestelor de anul trecut rămas încă în Bielorusia - Maria Kolesnikova.

Ea se află în custodie din septembrie, după ce s-a opus deportării forţate de către serviciile de securitate KGB, rupându-şi paşaportul.

Bielorusia a forţat peste 50 de organizaţii independente să închidă activitatea în această vară şi a efectuat percheziţii în casele a zeci de jurnalişti, potrivit moscowtimes.

Luni, Lukaşenko, susţinut de Moscova, a denunţat sancţiunile occidentale asupra regimului său şi a promis să reziste presiunilor internaţionale. „Nu vom ajunge niciodată în genunchi”, a afirmat el.

Şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a avertizat, luna trecută, că statele membre ale UE elaborează sancţiuni mai puternice decât cele care îl vizează deja pe Lukaşenko şi aliaţii săi.

Acestea ar putea fi aprobate în cadrul unei reuniuni a miniştrilor UE luna viitoare.