Lucian Bode: Siguranţa sistemului energetic naţional – o necunoscută pentru Guvernul Ponta

Guvernul Ponta, pentru care siguranţa sistemului energetic naţional este o necunoscută, trebuie să depună toate diligenţele astfel încât românii şi companiile româneşti să beneficieze de cele mai bune şi corecte condiţii pe piaţa energetică, a solicitat miercuri, în cadrul unui comunicat de presă, fostul ministru al Economiei, Lucian Bode.

La sfârşitul anului va avea loc, la Paris, cea mai importantă reuniune internaţională din ultimii ani legată de domeniul schimbărilor climatice – COP 21, practic, o continuare a Protocolului de la Kyoto, a anunţat liberalul, adăugând că este de aşteptat ca, la nivel mondial, să se ajungă la o nouă reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, ceea ce înseamnă noi condiţionalităţi de mediu pentru industrie şi, în special, pentru producătorii de energie pe bază de cărbune.

"În prezent, producătorii europeni de electricitate pe bază de cărbune trebuie să achiziţioneze câte un certificat de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pentru fiecare megawatt produs. Acum, un certificat CO2 se tranzacţionează cu aproximativ 8 euro. Practic, la preţul energiei produsă în termocentrală, se adaugă preţul certificatului. O nouă reducere a emisiilor de CO2 va avea drept consecinţă o nouă creştere a costurilor de producţie a energiei în termocentralele pe cărbune", a evidenţiat Lucian Bode.

De pildă, în România, sunt circa 5.500 MW instalaţi în centrale pe cărbune, aproximativ 3.500 MW în termocentrale pe gaz, 1.400 MW la Cernavodă, 6.500 MW în hidrocentrale şi 5.000 MW în regenerabile.

În anul 2012, când Hidroelectrica a activat de două ori clauza de forţă majoră tot din cauza secetei, termocentralele au livrat în sistemul energetic naţional (SEN) 55,8% din întreaga cantitate de energie produsă în România. În 2013, când regimul hidrologic a fost normal, termocentralele au livrat 46,2%, iar în 2014 – 42%, conform Institutului Naţional de Statistică (INS).

"Ce se întâmplă când nu bate vântul şi e secetă? Cam ceea ce s-a întâmplat în lunile precedente şi ce s-a întâmplat cu câţiva ani în urmă: hidrocentralele nu mai produc decât foarte puţină energie, eolienele mai mult stau, iar Cernavodă se închide, pentru că nu e destulă apă de Dunăre şi apar probleme la răcirea reactoarelor.

În zile de secetă profundă s-a văzut cât de importante sunt termocentralele pe cărbune! Complexul Energetic Oltenia livrează, aproape constant, 50.000 mwh pe zi, iar Complexul Energetic Hunedoara – până la 6.500 mwh/zi, în timp ce eolienele au ajuns să producă 44 mwh/zi", a arătat deputatul PNL.

În opinia acestuia, singurii producători ce pot livra indiferent de condiţiile meteorologice şi pe care se poate baza economia naţională rămân termocentralele pe cărbune - "practic, este vorba de siguranţa sistemului energetic naţional şi, în consecinţă, de securitatea naţională a României."

Marile ţări occidentale şi-au anunţat intenţiile: Germania se va baza pe gaze naturale, Franţa – pe nuclear, SUA – pe "un coş" în care gazele de şist şi cărbunele vor avea un loc esenţial. Dintre ţările europene ex-comuniste doar Polonia şi-a anunţat intenţia – de a nu renunţa la cărbune.

"România, în schimb, încă nu ştie ce vrea! De fiecare dată când sunt întrebaţi, reprezentanţii Guvernului Ponta spun că poziţia României la COP 21 va fi cea a Uniunii Europene. Dar cine împiedică Guvernul Ponta să aibă o poziţie în cadrul UE?! Ce face Cabinetul Ponta pentru a asigura livrările de energie electrică în condiţii limită? Absolut nimic! Nici măcar o strategie energetică naţională, adaptată condiţiilor actuale", a continuat fostul ministru.

Marii producători de energie pe bază de cărbune sunt, potrivit lui Bode, unul în pragul falimentului (Complexul Energetic Hunedoara), iar celălalt - "cu un picior în groapă" (Complexul Energetic Oltenia). Fără să mai punem la socoteală problemele sociale, având în vedere că în aceste complexuri lucrează aproximativ 25.000 de angajaţi.

"Autorităţile trebuie să aibă o poziţie fermă în cadrul UE în perspectiva COP21! Iar opinia PNL este că nu se poate renunţa la cărbune. Mai ales că avem rezerve pentru câteva zeci, dacă nu sute de ani, ceea ce înseamnă siguranţă în aprovizionare! Renunţarea la cărbune din cauza costurilor suplimentare explozive datorate condiţionalităţilor de mediu ar putea conduce la preţuri extrem de mari. Să nu uităm ce s-a întâmplat acum câţiva ani când Italia a intrat în black out, iar preţurile spot ajunseseră la 1.000 euro/mwh", a subliniat Lucian Bode.

Securitatea în aprovizionarea cu energie electrică, termică şi gaze naturale, precum şi preţuri suportabile la utilităţi reprezintă unele dintre priorităţile PNL, a adăugat acesta, care solicită Guvernului României să depună toate diligenţele pentru ca românii şi companiile româneşti să beneficieze de cele mai bune şi corecte condiţii pe piaţa energetică.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.