Londra acuză serviciul de spionaj al armatei ruse de atacuri cibernetice asupra unor ţinte occidentale

Marea Britanie acuză serviciul de spionaj al armatei ruse (GRU) că a fost în spatele unei serii recente de atacuri cibernetice care au urmărit să submineze instituţii occidentale importante, de la autorităţi din domeniul sporturilor şi transporturilor până la procese electorale.

Un raport privind securitatea naţională britanică, publicat miercuri seara, a concluzionat că GRU este un „agresor cibernetic nociv” care a folosit o reţea de hackeri pentru a răspândi discordie şi confuzie în lume, potrivit RFE/RL.

Raportul mai susţine că este aproape sigur că GRU s-ar fi aflat în spatele atacului "BadRabbit" de tip ransomware din 2017, care a vizat un aeroport internaţional ucrainean şi organizaţii media ruseşti, precum şi în spatele hăckuirii Agenţiei Mondiale pentru Antidoping din Elveţia.

De asemenea, raportul a concluzionat că GRU s-ar fi aflat în spatele hăckuirii şi scurgerii de e-mailuri ale Comitetului Naţional Democrat din SUA, care au stânjenit-o pe candidata democrată Hillary Clinton cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale americane din 2016, care au fost câştigate de republicanul Donald Trump. Raportul a mai precizat şi alte atacuri nocive de profil înalt.

„Acţiunile GRU sunt necugetate şi nediscriminatorii: ei încearcă să submineze şi să interfereze cu alegerile” într-un atac clar asupra democraţiei occidentale, a afirmat secretarul britanic de Externe, Jeremy Hunt, în momentul publicării raportului.

„Mesajul nostru este clar: împreună cu aliaţii noştri vom expune şi vom răspunde la încercările GRU de a submina stabilitatea internaţională”, a adăugat Hunt.

Raportul britanic a precizat că GRU s-a asociat cu o serie de hackeri implicaţi în atacuri cibernetice de profil înalt, cunoscuţi sub nume precum APT 28, Fancy Bear, Pawnstorm, Sednit, Cybercaliphate, Cyber Berkut, Voodoo Bear şi BlackEnergy Actors.

SUA a acuzat deja GRU că s-ar fi aflat în spatele atacurilor cibernetice de dinaintea alegerilor prezidenţiale din 2016 şi a sancţionat ofiţeri GRU – inclusiv pe şeful său Igor Korobov – pentru aceste presupuse acţiuni.

În luna martie, Trezoreria SUA a afirmat că GRU „se implică în mod conştient în activităţi semnificative care subminează securitatea cibernetică în numele guvernului rus”.

De asemenea, premierul britanic Theresa May a declarat că ofiţeri GRU s-au aflat în spatele unei tentative de asasinare a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale cu o substanţă toxică – Novicioc – în oraşul britanic Salisbury în luna martie. Rusia a negat acuzaţiile.

După otrăvirea lui Skripal, Marea Britanie şi câţiva dintre aliaţii săi au decis să expulzeze peste 140 de diplomaţi ruşi, administraţia preşedintelui american Donald Trump expulzând 60 de diplomaţi ruşi, iar Londra, 23. Pe de altă parte, Kremlinul a răspuns cu expulzarea a zeci de diplomaţi străini şi a cerut Marii Britanii să îşi restrângă misiunea diplomatică din Rusia.

Relaţiile dintre Moscova şi Occident s-au deteriorat la niveluri întâlnite doar imediat după Războiul Rece din cauza unor probleme precum anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014, rolul acesteia în războaiele din Siria şi estul Ucrainei, precum şi presupusul amestec în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016 şi în alte alegeri din Europa.

De asemenea, poliţia britanică a legat atacul din Salisbury de un incident separat de otrăvire cu Novicioc, care a avut loc în 30 iunie în localitatea învecinată Amesbury, ce a dus la moartea unei femei în vârstă de 44 de ani. Rusia a negat implicarea şi în acest caz.