Ligor:”Dacă nu modificăm legislaţia, vom avea un număr dramatic mai mic de secţii de vot în străinătate”

"În raport cu ce am avut în 2014 sau în 2012 sau în 2008 vom avea un număr dramatic mai mic de secţii de vot decât am avea dacă am aplica aceeaşi regulă pe care am cunoscut-o anterior. În Italia am avut, în 2012, 56 de secţii de vot, în 2014, 51. În baza legii actuale, dacă nu vor fi înfiinţate la cerere secţii de vot, vom ajunge la 11. În Spania, de la 41 de secţii de vot în 2012 ajungem la 10 secţii de votare în această toamnă. La fel, în Republica Moldova, de la 21 de secţii în 2014 ajungem la 6. În Statele Unite, unde în 2008 aveam 30 de secţii de votare, ajungem la 5 secţii de votare. Prin urmare, considerăm că este absolut obligatoriu ca Guvernul să facă modificările pentru a îndepărta acest obstacol de natură tehnică", a afirmat Ligor, într-o conferinţă de presă.

Ea a arătat că intervenţia limitată a guvernului pe legislaţia electorală urmăreşte completarea listei de secţii de votare din străinătate şi cu secţii înfiinţate la propunerea MAE, cu aprobarea Autorităţii Electorale Permanente, şi introducerea posibilităţii de a utiliza listele suplimentare inclusiv la secţiile care se vor crea, potrivit legii, pe baza solicitării a cel puţin 100 de români aflaţi în străinătate într-o anumită regiune sau localitate.

"Trebuie să existe un tratament egal pentru alegătorii români din ţară şi din străinătate. În acest moment, legea permite participarea pe liste suplimentare doar la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice", a spus Ligor, precizând că un cetăţean român aflat în apropierea unei secţii de votare înfiinţate la cererea a cel puţin 100 de români nu poate vota la secţia respectivă dacă nu se află pe lista celor care au făcut solicitarea, ci va trebui să se ducă la ambasadă sau la consulat. "Considerăm că acesta e în sine un obstacol tehnic nejustificat şi atunci modificarea pe care o propunem este să se poată folosi listele suplimentare la toate secţiile pe care le vom crea", a adăugat ministrul.

Pe de altă parte, Maria Ligor a subliniat că guvernul Cioloş vrea să introducă posibilitatea înscrierii online în Registrul Electoral, chiar dacă această prevedere nu se va aplica decât următoarelor alegeri. Ea a mai arătat că prin modificările legislative nu se creează sarcini noi pentru administraţie şi respectă recomandările Comisiei de la Veneţia de a nu schimba jocului cu puţin înainte de alegeri. În opinia lui Ligor, o lipsă de acţiune a executivului în corectarea legislaţiei "ar perpetua o situaţie de fapt care ar conduce la îngrădiri nejustificate a dreptului constituţional de a alege".

Întrebat de presă când va intra în vigoare ordonanţa de urgenţă care aduce modificări legislaţiei electorale pentru a facilita votul în străinătate, Ministrul delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni a sugerat că guvernului Cioloş i s-au luat atribuţiile de a da ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare.

În acest moment, legea permite participarea pe liste suplimentare doar la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice.

Oficialul a mai spus că în această perioadă are întâlniri informale cu partidele parlamentare pentru a discuta despre ordonanţă. "Am avut în ultimele două zile întâlnire cu domnul preşedinte Liviu Dragnea, la PSD. Azi am avut o întâlnire cu conducerea PNL şi urmează să am întâlniri, dincolo de conversaţiile telefonice, şi cu ceilalţi lideri ai partidelor parlamentare săptămâna următoare", a precizat Ligor, care a arătat că adoptarea ordonanţei este o urgenţă.

Reamintim că mai multe ONG-uri membre ale campaniei Politică fără bariere avertizau recent că doar 3.613 români din străinătate s-au înscris până acum în Registrul electoral, dintre care 2.913 au optat pentru votul prin corespondenţă, iar 700 pentru înfiinţarea de secţii de votare.

Pe de altă parte, Maria Ligor s-a referit şi la înfiinţarea unui Muzeu al Românilor de Pretutindeni, arătând că aceasta ”este o obligaţie legală şi îmi propun să ne apropiem de realizarea acestui obiectiv. Nu dorim să creăm doar un loc care să depoziteze memoria diasporei, ci un loc viu în care să dezvoltăm şi o capacitate de cercetare atât de utilă pentru activitatea guvernamentală”.