Liderul xenofob Geert Wilders propune ieşirea Olandei din UE

Liderul Partidului Libertăţii olandez, Geert Wilders, cunoscut drept xenofob şi antimusulman, este expert în agitarea scenei politice atunci când vântul îi este favorabil. Exact în ziua în care sondajele i-au clasificat partidul pe primul loc, el a declarat că Olanda va depăşi criza când va ieşi din Uniunea Europeană, notează vineri ziarul El Pais.

Dacă ar avea loc azi alegeri în Olanda, prevăzute oficial în 2017, Partidul Libertăţii ar fi cel mai votat. La distanţa considerabilă s-ar clasa liberalii şi social-democraţii, care formează actuala coaliţia guvernamentală de centru-stânga. Wilders a spus că, dacă ar ieşi victorios, nu ar ezita să renunţe la statutul de partener al UE pentru a face comerţ cu întreaga lume.

El ar urma astfel sfaturile agenţiei britanice de consultanţă Capital Economics, căreia i-a comandat un raport ce aduce date surprinzătoare: 'Dacă ar ieşi din UE, Produsul Intern Brut al Olandei ar creşte cu 10% până în 2035 şi ar fi cu 13% mai mare decât al restului UE'. Parlamentul olandez a permis ca partidul lui Wilders că cheltuiască pentru acest raport 270.000 de euro din bani publici, dar a cerut ca rezultatele sale să nu fie folosite partinic.

Wilders a prezentat aceste calcule de pe poziţia independentă de care avea nevoie campania sa împotriva UE. 'Nu sunt singurul care susţine acest lucru. Capital Economics este un birou reputat şi descrie un viitor prosper, liber de birocraţia pe care o presupune Bruxelles-ul', a spus el. Ceea ce nu a spus Wilders este că raportul susţine că o ieşire din UE prezintă riscuri care ar putea deriva spre o nou criză.

Potrivit experţilor, dacă Olanda - exportator natural spre restul Europei - ar trânti uşa comunitară, ar putea încheia acorduri comerciale cu alte ţări, cum face Elveţia. 'Fără a pierde avantajele pieţei interne, Haga şi-ar extinde raza de acţiune. Ar profita de ambele părţi ale lumii', spune ei. Dar ca să funcţioneze, ieşirea din UE ar trebui să fie ordonată. Şi ar trebui ca şi UE să vrea să facă comerţ cu Olanda, care ar opera pe cont propriu prin Asociaţia Liberului Comerţ, din care fac parte Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, alături de Elveţia.

Deşi Wilders nu crede că vor exista tensiuni în restul UE prin plecarea olandezilor, Capital Economics a dat unele indicaţii despre cum să se facă ieşirea din euro fără să se provoace haos. Propune ca planul să fie elaborat în secret între ministrul de finanţe şi directorul Băncii Naţionale. Şi ca UE să afle în ultimul moment, iar băncile naţionale şi bancomatele să fie blocate după ce va fi publicată ştirea. Apoi un euro va fi echivalat cu un florin, fosta monedă a ţării.

Acum doi ani, Wilders a cerut unui alt birou de cercetare britanic, Lombard Street Research, să calculeze costul ieşirii din euro. Era vorba de aproximativ 51 de miliarde de euro, sumă mică - în opinia lui -, comparativ cu 75 de miliarde pe care Olanda le are prevăzute pentru susţinerea monedei unice. 'Lui Van Rompuy (preşedintele Consiliului European) euro i se pare sexy. Partidului meu, nu. Înseamnă să dai bani ca să susţii datoria altora', a spus atunci Wilders.

Ministrul de finanţe, Jeroen Dijsselbloem - mai ocupat cu demisia secretarului său de stat care nu a fost capabil să organizeze alocarea subvenţiilor de stat - a calificat raportul drept o pierdere de timp. 'Dacă Wilders ştia dinainte răspunsul, de ce l-a mai comandat', a spus ministrul. 'Olanda este o ţară puternică în interiorul UE, unde operează marea parte a afacerilor sale. Avem nevoie mai mult decât oricine de o UE fermă', a precizat Dijsselbloem.

Olandeza Neelie Kroes, vicepreşedintă a Comisiei Europene, a vrut să-i lanseze şi ea un avertisment compatriotului şi fostului său coreligionar liberal. 'Îţi voi da un indiciu: nu suntem nici elveţieni, nici norvegieni şi nici chinezi', a postat ea ironic pe Twitter.