25 de state UE semnează pactul de apărare PESCO
alte articole
Majoritatea statelor membre UE au avansat luni spre crearea unei “uniuni a apărării”, după ce Consiliul European a adoptat un plan pentru înfiinţarea unei noi reţele europene de apărare şi cooperare în domeniul securităţii, cunoscut sub numele de PESCO.
Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) va permite statelor membre să dezvolte în comun capabilităţi militare, să investească în proiecte comune şi să îşi îmbunătăţească forţele armate.
Miniştrii apărării din 23 de state UE au semnat iniţial o notificare comună privind PESCO în 13 noiembrie, care a fost trimisă spre evaluare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, şi Consiliului European.
În 7 decembrie, Portugalia şi Irlanda au anunţat că se alătură pactului, ridicând numărul total al membrilor contributori la 25. Statele care au ales să nu participe sunt Malta, Danemarca şi Marea Britanie (care se va retrage din blocul european în martie 2019).
Mogherini a descris evenimentul ca fiind “istoric”, iar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a scris pe Twitter: “S-a trezit Frumoasa Adormită a Tratatului de la Lisabona: Cooperarea Structurată Permanentă are loc”.
Deşi PESCO rămâne un program interguvernamental, Comisia a declarat într-un comunicat de presă că va susţine reţeaua prin Fondul European al Apărării. Vor fi alocaţi bani pentru achiziţionarea de noi echipamente şi tehnologii pentru apărare, precum şi pentru finanţarea proiectelor de cercetare.
Oficialii au evidenţiat 17 proiecte comune care vor intra în domeniul de aplicare al pactului PESCO. Printre acestea se află crearea unui centru de pregătire militară pan-european, îmbunătăţirea dezvoltării capabilităţilor şi chiar introducerea standardelor comune pentru comunicarea militară prin radio.
Germania va conduce patru proiecte: crearea unei unităţi medicale pan-europene, a unui centru de logistică, a unui centru pentru misiuni de pregătire şi a unei iniţiative pentru pregătirea unor forţe de răspuns rapid în caz de criză.
Aceste proiecte urmează să fie adoptate în mod oficial la începutul anului următor, iar ţările participante vor fi invitate să propună programe suplimentare.