Liberalii îi cer lui Ciorbea să sesizeze Curtea Constituţională. Miza: două tururi de scrutin pentru alegeri locale

Liberalii i-au cerut, marţi, Avocatului Poporului să sesizeze CCR pe tema actualei legi electorale privind alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, pentru a se putea reveni, astfel, la sistemul alegerii primarilor în două tururi.

Practic, liberalii, care nu au reuşit să-l convingă pe Dacian Cioloş să dea o ordonanţă de urgenţă pentru a impune alegerea primarilor în două tururi de scrutin urmăreşte ca prin această sesizare să fie dat public un răspuns al Curţii Constituţionale care să se pronunţe în favoarea alegerii primarilor în două tururi de scrutin.

"Alegerea primarilor într-un singur tur încalcă principiul majorităţii consacrat de Constituţie!", susţine PNL în cererea adresată lui Ciorbea.

Redăm scrisoarea adresată de liberali lui Victor Ciorbea

"Având în vedere atribuţiile Avocatului Poporului prevăzute de Constituţie în privinţa ”apărării drepturilor şi libertăţilor persoanelor”, precum şi prevederea constituţională care permite ridicarea directă a excepţiilor de neconstituţionalitate în privinţa legilor aflate în vigoare,

Vă solicităm sesizarea cu celeritate a Curţii Constituţionale în sensul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate asupra articolului 101 alineatul 2 din Legea 115/2015 care prevede că la alegerea primarilor este realizată într-un singur tur de scrutin: Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate

În susţinerea acestei solicitări vă transmitem argumentaţia care stă la baza solicitării noastre, precum şi considerentele pentru care susţinem că alegerea primarilor este constituţională doar în măsura în care este realizată de o majoritate a cetăţenilor care se exprimă prin vot. Acest lucru poate fi realizat prin revenirea la formula alegerii în două tururi de scrutin.

Alegerea primarilor în 2 tururi de scrutin duce la corectarea unei erori în privinţa standardului minim de legitimitate/reprezentativitate pe care trebuie să-l îndeplinească alegerile.

Trecerea de la un singur tur de scrutin la 2 tururi de scrutin NU presupune modificarea sistemului electoral (rămâne uninominal majoritar), ci completarea lui prin introducerea condiţiei obţinerii cel puţin a unei majorităţi de 50% plus 1.

2 tururi de scrutin înseamnă revenirea la formula iniţială (nu este o formulă nouă) utilizată la alegerile locale din 1992, 1996, 2000, 2004, 2008.

Constituţia nu permite exercitarea suveranităţii poporului altfel decât prin intermediul voinţei populare a unei majorităţi, exprimată prin alegeri.

Recomandările organismelor internaţionale de profil, cum este cazul Comisiei de la Veneţia, nu interferează în acest caz întrucât principiul fundamental pe care îl au în vedere este consolidarea exerciţiului democratic.

Astfel, 2 tururi de scrutin presupun mai multă legitimitate, mai multă reprezentativitate şi în final mai multă democraţie. Din acest motiv, demersul nu poate fi considerat decât unul democratic.

1. 1. Majoritatea (cel puţin 50% plus unu din voturi) este capitală pentru alegerea primarilor pentru că transpune prevederile constituţionale care conturează sensul legitimităţii/reprezentativităţii. Alegerea primarilor într-un singur tur încalcă principiul majorităţii consacrat de Constituţie.

• Alegerile într-un singur tur de scrutin permit atribuirea mandatului de primar candidatului care obţine cel mai mare număr de voturi. Actuala formulă legislativă NU impune condiţia obţinerii unei majorităţi de 50% plus unu din numărul voturilor exprimate.

• Astfel, mandatul de primar poate fi alocat candidatului care NU beneficiază de încrederea comunităţii, în pofida faptului că o majoritate s-a exprimat în defavoarea sa optând pentru alţi candidaţi, care cumulează împreună peste 50% din opţiuni.

• În consecinţă, se poate cu uşurinţă aprecia faptul că primarul ales îşi va exercita mandatul împotriva voinţei populare a comunităţii pe care ar trebui să o reprezinte. Acceptarea unei asemenea posibilităţi înseamnă a nega principiul reprezentativităţii şi condiţia de legitimitate rezultată de prevederile constituţionale.

• Eludarea principiului majorităţii (în sensul a jumătate plus unu) face posibilă situaţia în care o comunitate este reprezentată de un primar ales cu mult peste 50% din voturi, în vreme ce o altă comunitate are în fruntea sa un ales care a obţinut 15% din sufragii.

• Voinţa majorităţii este principiul după care se defineşte democraţia constituţională. Guvernarea, chiar şi locală (din care face parte primarul), nu poate fi realizată de o minoritate întrucât suveranitatea poate fi materializată doar prin respectarea principiului majorităţii. În caz contrar, ar însemna că se abdică de la un element definitoriu al democraţiei potrivit căruia guvernarea este realizată ”de către şi pentru popor”, adică de o majoritate care se află mai aproape idealul unei voinţe unitare decât o minoritate.

• În acest sens, acord cu noţiunea de majoritate, Art.2 din Constituţie menţionează: "(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

• În acelaşi timp, Art. 121, alin. 1 din Constituţie prevede că: ”Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii”

• Constituţia României atribuie conceptului de majoritate un singur sens, acela de cel puţin jumătate plus unu din opţiuni!

• Legea fundamentală face distincţie în privinţa noţiunii de majoritate – majoritatea simplă (50% plus 1 din voturile exprimate), majoritatea absolută (50% pluş 1 din numărul total al membrilor/alegătorilor) şi majoritatea calificată ( 2/3 din numărul membrilor/alegătorilor)

• În raport cu aceste sensuri ale majorităţii (toate acestea privind cel puţin jumătate plus unu din voturi) Constituţia stabileşte validarea prin vot a unor decizii:

• alegerea Preşedintelui României ( art. 81 din Constituţie)
• suspendarea Preşedintelui României/ punerea sub acuzare ( art. 95-96 din Constituţie)
• desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru şi acordarea încrederii Guvernului ( art. 103 din Constituţie)
• retragerea încrederii Guvernului ( art. 113 din Constituţie)
• cvorumul necesar Parlamentului ( art. 67 din Constituţie)
• adoptarea legilor în Parlament ( art. 76 din Constituţie)
• votarea tratatelor UE (art. 148 din Constituţie)
• adoptarea proiectului de revizuire a Constituţiei în Parlament ( art. 151 din Constituţie)

• Constituţia României NU recunoaşte alte sensuri ale majorităţii, iar folosirea altor interpretări contravine atât spiritului legii fundamentale, cât şi literei acesteia, reprezentând în fapt un abuz.

• Utilizarea noţiunii de ”majoritate relativă” (termen folosit în domeniul electoral pentru a defini situaţia în care o propunere întruneşte cel mai mare număr de voturi, dar nu depăşeşte 50% plus 1) poate fi corelată în mecanismele constituţionale eventual cu iniţierea unor demersuri, dar nu şi cu luarea unor decizii.

Totodată, stabilirea rezultatului referendumului (naţional/local) se realizează în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate, astfel încât decizia aparţine celor care reuşesc să totalizeze cel puţin 50% plus 1 din opţiuni. Cele două condiţii, cea de prezenţă (30% din listele electorale) şi cea de acordare a unui vot valabil exprimat (25% din liste), au fost introduse tocmai pentru a permite unei majorităţi interesată asupra unei problematici să ia decizia, reducând astfel posibilitatea unei minorităţi de a bloca decizia prin neparticipare (Decizie CCR, 471/2013) Legea Referendumului.", scriu liberalii.