Leonard Orban: Prin veto-ul privind aderarea la Schengen Olanda încalcă acordul de la ultimul Consiliu European
Materializarea veto-ului Olandei şi, probabil, Finlandei, faţă de aderarea în doi paşi la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei ar însemna încălcarea acordului politic realizat la ultimul Consiliu European din vară, ceea ce afectează principiul funcţionării construcţiei europene pe baza încrederii, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban.
"În ceea ce priveşte poziţia Olandei, vă spun că a existat un acord politic la Consiliul European. În tot acest dialog şi toate poziţiile formulate de Olanda s-a făcut trimitere la încredere. Ei spun că din punct de vedere tehnic România stă foarte bine, a îndeplinit criteriile încă de la începutul acestui an, Bulgaria ceva mai târziu. Deci România stă foarte bine, dar problema pe care o avem e de încredere, spun olandezii. Ei spun că dacă ne uităm la rezultatele pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), constatăm că sunt probleme în continuare. Deci ei ne spun acest lucru inclusiv după cel mai bun raport pe care l-a avut România după 2007. Noi constatăm că un acord politic la care s-a ajuns la Consiliul European e încălcat dacă se va materializa veto-ul Olandei. Deci nu este tot o problemă de încredere?", a afirmat Leonard Orban.
El a subliniat că dacă se pun în balanţă cele două poziţionări, cea olandeză şi cea a României şi Bulgariei, rezultă că prima afectează chiar funcţionarea corespunzătoare a construcţiei europene pentru că introduce arbitrariul bazat pe raţiuni de politică internă într-o decizie de afaceri europene.
"Am dori foarte clar să punem în balanţă ambele poziţionări, deci dacă pe undeva se invocă o lipsă de încredere în instituţiile statului român, inclusiv statul de drept, atunci punem şi noi chestiunea lipsei de încredere pentru că în momentul în care hotărâm ceva, din raţiuni pe care le cunoaştem cu toţii, raţiuni interne, după aceea adoptăm o altă poziţie. Stăm şi ne întrebăm un lucru foarte clar. În situaţia foarte complicată din UE întreaga construcţie europeană mai poate să funcţioneze corespunzător cum a funcţionat până acum? Deci cine creează problemele cele mai mari? Noi, românii şi bulgarii, sau eventual noile state membre, sau alţii care prin raţiuni stricte, interne, care nu au niciun fel de legătură cu funcţionarea în linii europene, pur şi simplu, introduc arbitrariul în deciziile pe care le iau?", a argumentat Orban, care a spus că dezamăgirea faţă de poziţia Olandei este "extrem de mare", inclusiv la nivel personal.
De asemenea, el a arătat că România va trebui să vadă, după materializarea refuzului Olandei, să analizeze care vor fi reacţiile de urmat, însă în primul rând este normală ridicarea subiectului pe agenda următorului Consiliu European.
Totodată, România va trebui să vadă cum se va poziţiona şi faţă de procesul paralel de consolidare a guvernanţei spaţiului Schengen care este în plină desfăşurare. "Trebuie să analizăm ce poziţii vom lua, să vedem dacă mergem pe o tactică de blocare a întregului proces sau să mergem pe o tactică sprijinind abordarea comunitară în acest proces, soluţie pe care eu o recomand", a mai arătat Orban.
