Leonard Orban: E puţin probabil să se ajungă la un acord pe privind bugetul UE

Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, a precizat duminică seară că, judecând după situaţia actuală, este puţin probabil să se ajungă la un acord privind bugetul Uniunii Europene la întâlnirea din această săptămână de la Consiliul European.

Ministrul Leonard Orban a explicat că dimensiunea totală a acestui buget este de peste 1.000 de miliarde, mai precis, de 1.033 de miliarde de euro, iar ”luptele în jurul acestui buget sunt extrem, extrem de dure. Poziţiile statelor membre sunt din ce în ce mai radicale şi nu va fi deloc simplu să se ajungă la un acord la reuniunea extraordinară a Consiliului European, chiar dacă este prevăzut ca dezbaterile să dureze mai mult de două zile, chiar tot weekend-ul este dedicat acestor discuţii, dar rămâne de văzut dacă va putea sau nu să se ajungă la un acord. Aşa cum arată poziţiile în momentul de faţă, e puţin probabil”.

Din cauza propunerii preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, care stabileşte pentru prima dată o legătură între rata de absorbţie pentru 2007-2011 şi alocările pentru viitorul buget, România va fi în mod sigur afectată.

Leonard Orban a informat că propunerea privind bugetul UE a fost realizată în cursul nopţii de miercuri de către echipa preşedintelui Consiliului European, domnul Van Rompuy, ”şi pentru prima dată, este stabilită o legătură între rata de absorbţie pentru perioada 2007 – 2011, deci e foarte important, pentru ca la finalul anului 2011 rata de absorbţie pe zona de coeziune era de aproximativ 5,5%, şi alocările viitoare. Prin această legătură, arbitrar stabilită, şi care practic ar afecta numai România, din calculele noastre România sigur va fi afectată, posibil Bulgaria şi Italia, dar nu este foarte clar. Dar România sigur va fi afectată în această chestiune şi, practic, România ar avea ca şi alocări considerabil reduse faţă de propunerea Comisiei Europene”.

Ministru Afacerilor Europene îşi menţine ferm poziţia

”Noi avem două lucruri principale: pe de o parte, politica de coeziune, pe de altă parte, politica agricolă comună. Şi aici reducerea plăţilor directe, a nivelului plăţilor directe, faţă de propunerea Comisiei Europene este pentru noi inacceptabilă. Noi, din punctul de vedere al propunerii preşedintelui Van Rompuy avem două chestiuni pe care nu le putem accepta sub nicio formă: reducerea pe partea de coeziune, datorată ratei de absorbţie pe perioada 2007 – 2011, şi reducerea plăţilor directe comparativ cu ceea ce propusese Comisia Europeană”, a subliniat ministrul Ludovic Orban.

Deşi România nu a reuşit să cheltuie bani din alocarea actuală, ministrul a declarat că aceşti bani sunt importanţi pentru dezvoltarea ţării:

”Cum să nu ne batem pentru mai mulţi bani? Întrebarea mea e retorică. Nu de asta suntem în această poziţie, să încercăm să obţinem cât mai mulţi bani pentru partea română, pentru autorităţile române, pentru dezvoltarea ţării, pentru fiecare cetăţean? Pentru că, până la urmă, asta îi ajută pe toţi cetăţenii României. Rata de absorbţie este un indicator dinamic, suferă modificări”.

Ministrul a afirmat că nu au ieşit calculele estimate la capitolul absorbţie, deoarece aceasta a fost afectată de presuspendările unor programe operaţionale şi de întreruperile de plăţi pe principalele cinci programe operaţionale, fapt care a blocat rata de absorbţie la 10%, faţă de obiectivul de 20% pentru anul în curs.

”Banii din viitoarea perioadă de programare, 2014 – 2020 vor fi utilizaţi până în 2022. Este evident că rata de absorbţie se va îmbunătăţi, este evident că vom învăţa din lecţiile, deja am învăţat din lecţiile mai dure pe care le-am avut şi că lucrurile vor sta altfel. În mod cert, e normal să încerci să obţii cât mai mult, pentru că, până la urmă, vei reuşi totuşi să cheltui semnificativ mai mult decât acum”, a evidenţiat ministrul Afacerilor Europene.

Întrunirea Consiliului European privind bugetului UE este programată pentru 22 şi 23 noiembrie, dar liderii europeni sunt pregătiţi pentru prelungirea negocierilor şi sâmbătă şi duminică.

Până acum au fost făcute două propuneri de buget, una de către Preşedinţia cipriotă, alta de către Herman Van Rompuy. Ambele au fost respinse, atât de beneficiarii fondurilor europene, printre care se numără şi România, precum şi de statele net contributoare, cum ar fi Germania, Marea Britanie şi Franţa.