Leonard Orban: "Am găsit un aliat puternic în Germania, care ne-a sprijinit profund"

Unele state "mari" din interiorul zonei euro ar fi vrut, la summitul UE desfăşurat joi şi vineri, să realizeze o Europă cu două viteze şi să lase deoparte ţări precum România, însă ţările UE care nu au aderat la euro au evitat izolarea graţie Germaniei, a declarat ministrul Leonard Orban.

"Sunt câteva state din interiorul zonei euro care au vrut să accelereze foarte mult integrarea doar în 17 şi pe celelalte să le lase undeva deoparte. Pentru noi a existat întotdeauna acest obiectiv, să nu fim izolaţi. Tocmai de aceea ne bucurăm că am găsit un aliat puternic în Germania, care ne-a sprijinit profund", a spus ministrul sâmbătă ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, la Realitatea TV.

Leonard Orban a negat că România ar fi avut de ales între Germania şi Marea Britanie.

"Nu s-a pus problema să alegem între Marea Britanie şi Germania. Noi încă de la început am decis că trebuie să susţinem consolidarea integrării europene şi chiar să mergem spre acest concept de Statele Unite ale Europei. O Europă cu mai multe viteze ne lasă la periferie, pentru că avem prea multe probleme", a explicat oficialul român, adăugând că au fost ţări care au vrut acest lucru. Ministrul a refuzat să nominalizeze vreo ţară, precizând că statutul nu-i permite, dar a spus că este vorba despre "ţări mari" şi nu a negat când invitaţii din emisiune au sugerat că ar fi vorba de Franţa.

Leonard Orban a mai explicat că Germania a refuzat să mărească fondul de bailout - în valoare de 500 de miliarde de euro -, deoarece măsura le-ar fi încurajat pe statele cu probleme să continue politicile "iresponsabile". Germania a insistat la Consiliul de iarnă pe modificarea Tratatului şi a refuzat creşterea fondului de bailout, întrucât nu a crezut în eficienţa unei astfel de măsuri. "Am discutat în detaliu cu partea germană şi cu alţii care gândesc precum germanii. Au considerat că dacă am mări suma, i-am încuraja pe cei care iau bani să ia în continuare şi să continue cu aceste politici care uneori pot să fie chiar iresponsabile", a spus ministrul afacerilor europene, Leonard Orban.

Pe de altă parte, oficialul român a recunoscut că măsurile incluse în Acordul de Guvernanţă Fiscală, decis la Consiliul European de Iarnă, vor fi "foarte contestate".

"Măsurile sunt foarte contestate, nu numai la noi. Să vedeţi săptămânile viitoare ce atacuri or să fie contra guvernelor care au participat la această reuniune a Consiliului European, pentru că vor presupune schimbări majore. Pe undeva, prosperitatea cu care mai ales Vestul Europei a fost obişnuit nu va mai fi de acum la acelaşi nivel", a punctat ministrul afacerilor europene.

Acordul de Guvernanţă Fiscală a fost semnat vineri după refuzul premierului britanic, David Cameron, de a accepta modificarea Tratatului UE. La acest acord interguvernamental vor participa cele 17 ţări din zona euro, plus Danemarca, Polonia, Letonia, Lituania, Bulgaria şi România. Suedia, Cehia şi Ungaria vor lua o decizie după consultarea parlamentelor.

Obiectivul noului acord este să întărească disciplina bugetară în special în zona euro. În afară de sancţiunile aproape automate pe care le presupune şi de "regula de aur" ce impune reîntoarcerea la un echilibru bugetar, liderii europeni vor ca CE să aibă dreptul de a interveni în pregătirea bugetelor naţionale. Ţările care beneficiază de un ajutor extern, cum sunt Grecia şi Irlanda, vor putea fi plasate sub tutelă europeană.