Legumele şi fructele româneşti, în pericol! UE vrea să introducă certificarea obligatorie

O anunţată intenţie a Uniunii Europene ar putea reprezenta o veste foarte proastă pentru cultivatorii din România, dacă va fi adoptată, întrucât Bruxelles-ul are de gând să interzică vânzarea legumelor şi fructelor tradiţionale necertificate.

Cea mai afectată ţară din Europa ar fi România, întrucât nu mai puţin de patru milioane de ţărani ar avea interdicţie de a vinde la piaţă în cazul adoptării intenţiei.

Pentru a-şi putea vinde produsele, ţăranii ar trebui să-şi certifice seminţele tradiţionale, transmise din generaţie în generaţie.

Certificarea este aproape imposibil de făcut de către un producător mic, întrucât înregistrarea unui singur soi în Catalogul Oficial costă peste 12.000 de euro.

Dacă se va aplica această măsură, pe lista legumelor în pericol de dispariţie apar roşiile „Inimă de bou', varza de Buzău, ardeiului kapia tradiţional în două muchii sau ardeiul iute bucureştean ori popularul gogoşar, unul dintre soiurile de ardei intens cultivat de agricultorii români.

Protest faţă de organismele modificate genetic în Capitală

Zeci de persoane, în majoritate tineri, s-au adunat sâmbătă după-amiază în zona Eroilor din Capitală, pentru un protest faţă de organismele modificate genetic (OMG).

Protestatarii s-au oprit la parcul de lângă Operă, unde au afişat pancarte cu mesaje ca "Vrem natură naturală", "Poftă bună la prânzul modificat genetic!", "Ana are mere mutante", "OMG ne modifică genetic" şi "Ştiulete modificat genetic".

"Este un prim protest, care are în vedere informarea. Vrem etichetarea produselor la raft astfel încât să putem afla dacă vreunul dintre ingrediente a fost modificat genetic. Avem acest drept şi nu vom renunţa la el", a declarat unul dintre organizatori, Alexandru Alexe.

Pe viitor, acţiunile contra OMG vor consta şi în iniţiative la nivel parlamentar şi petiţii adresate autorităţilor, a precizat Alexandru Alexe.

O femeie de 38 de ani a afirmat că a venit la protest pentru că vrea să-i crească pe cei doi copii ai săi aşa cum a crescut şi ea, "natural, cu mâncare ţărănească".

În jurul orei 16.30, participanţii, care protestează şi prin scandări la adresa producătorilor de organisme modificate genetic, au plecat în marş pe traseul Bd. Mihail Kogălniceanu - Bd. Regina Elisabeta - Piaţa Universităţii, cu oprire la Ministerul Agriculturii - Bd. I. C. Brătianu - Piaţa Unirii.

O acţiune similară a avut loc sâmbătă, la Cluj-Napoca şi în alte sute de oraşe din peste 50 de ţări, potrivit organizatorilor.

Protestul din Capitală a fost organizat de mai multe asociaţii ale societăţii civile, printre care ReGeneration, EcoRuralis, InfOMG şi Grupul de Iniţiativă "Activişti Fără Frontiere".

Marşuri contra MONSANTO, în 55 de ţări

Persoane din cel puţin 55 de ţări au ieşit pe străzi, în cadrul unei serii de 400 de acţiuni organizate la nivel global, pentru a protesta împotriva Monsanto – compania numărul 1 în lume în producţia de organisme modificate genetic.

Compania multinaţională Monsanto are sediul în Missouri, SUA şi activează în domeniul microbiologiei agrare, fiind lider în producţia de organisme modificate genetic (OMG) şi de un anumit tip de pesticid care, pulverizat din avion peste culturile de OMG, afectează grav sănătatea oamenilor.

Monsanto vrea în ultimă instanţă să controleze toate marile producţii agricole ale planetei, făcând din fermieri nişte sclavi ai unei companii diabolice, seminţele modificate genetic vândute de Monsanto având proprietatea de a se dezactiva automat la un interval de timp. De aceea, fermierii trebuie să cumpere de la Monsanto de fiecare dată când doresc să mai planteze.

În multe ţări, seminţele Monsanto au infestat culturile învecinate, transformând şi seminţele vecinilor în seminţe modificate, care se dezactivează automat. Se pare că, în mod nefericit, Monsanto reuşeşte încet, încet, să-şi extindă tentaculele (spre exemplu, controlează 95% din producţia de cânepă din India).

Acţiunile contra OMG-urilor au fost deseori restricţionate, interzise, etichetate drept “conspiraţii” în multe ţări sau au fost contrate cu campanii mediatice globale care au avut rolul de a înşela oamenii şi de a le diminua din elanul avut înspre schimbare.

Cei de la Monsanto au încercat să creeze impresia că sănătatea oamenilor e pe primul loc în industria alimentară şi că nu există motive de îngrijorare în privinţa organismelor modificate genetic.

Ca urmare, chiar dacă, de ani zile, numeroşi oameni de ştiinţă, doctori şi activişti au tras semnale de alarmă asupra pericolului pe care îl prezintă OMG-urile, lucrurile nu s-au schimbat în bine.

Din cauza unei mediatizări insuficiente a pericolelor, dar şi a sărăciei, a salariilor mici, a unei clase politice deficitare şi a altor probleme, oamenilor nu le este uşor să se ridice împotriva unui pericol încă slab perceput în general.