Bucureşti: Protest faţă de organismele modificate genetic

În zona Eroilor din Capitală, zeci de persoane, în majoritate tineri, s-au adunat sâmbătă după-amiază pentru un protest faţă de organismele modificate genetic (OMG).

Protestatarii s-au oprit apoi la parcul de lângă Operă, unde au afişat pancarte cu mesaje ca "Vrem natură naturală", "Poftă bună la prânzul modificat genetic!", "Ana are mere mutante", "OMG ne modifică genetic" şi "Ştiulete modificat genetic".

"Este un prim protest, care are în vedere informarea. Vrem etichetarea produselor la raft astfel încât să putem afla dacă vreunul dintre ingrediente a fost modificat genetic. Avem acest drept şi nu vom renunţa la el", a declarat unul dintre organizatori, Alexandru Alexe.

Acţiunile viitoare contra OMG vor consta şi în iniţiative la nivel parlamentar şi petiţii adresate autorităţilor, a precizat Alexandru Alexe.

Ulterior, o femeie de 38 de ani a declarat că a venit la protest pentru că vrea să-i crească pe cei doi copii ai săi aşa cum a crescut şi ea, "natural, cu mâncare ţărănească".

Participanţii, care protestează şi prin scandări la adresa producătorilor de organisme modificate genetic, au plecat ]n jurul orei 16.30 în marş pe traseul Bd. Mihail Kogălniceanu - Bd. Regina Elisabeta - Piaţa Universităţii, cu oprire la Ministerul Agriculturii - Bd. I. C. Brătianu - Piaţa Unirii.

Pe de altă parte, o acţiune similară este programată, sâmbătă, la Cluj-Napoca şi în alte sute de oraşe din peste 50 de ţări, potrivit organizatorilor.

Protestul din Capitală a fost organizat de mai multe asociaţii ale societăţii civile, printre care ReGeneration, EcoRuralis, InfOMG şi Grupul de Iniţiativă "Activişti Fără Frontiere".

Marşul internaţional împotriva MONSANTO are loc în 55 de ţări

Din nou reţelele de socializare îşi joacă rolul viral în organizarea unor evenimente de importanţă globală. De această dată, oamenii din cel puţin 55 de ţări vor ieşi pe străzi, în cadrul unei serii de 400 de acţiuni organizate la nivel global, pentru a protesta împotriva Monsanto – compania numărul 1 în lume în producţia de organisme modificate genetic.

Marşul împotriva Monsanto, aşa cum a fost denumită această acţiune globală, a avut loc şi în România în ziua de 25 mai, în oraşele Bucureşti şi Cluj Napoca.

Monsanto este o companie multinaţională (sediul în Missouri, SUA) ce activează în domeniul microbiologiei agrare. Este liderul în producţia de organisme modificate genetic (OMG) şi de un anumit tip de pesticid care, pulverizat din avion peste culturile de OMG, afectează grav sănătatea populaţiei din zonele respective.

Monsanto vrea în ultimă instanţă să controleze toate marile producţii agricole ale planetei, făcând din fermieri nişte sclavi ai unei companii diabolice, seminţele modificate genetic vândute de Monsanto având proprietatea de a se dezactiva automat la un interval de timp. De aceea, fermierii trebuie să cumpere de la Monsanto de fiecare dată când doresc să mai planteze.

Ca şi cum nu ar fi de ajuns, în numeroase locuri, seminţele Monsanto au infestat culturile învecinate, transformând şi seminţele vecinilor în seminţe modificate, care se dezactivează automat. Din păcate, Monsanto reuşeşte încet, încet, să-şi extindă tentaculele (spre exemplu, controlează 95% din producţia de cânepă din India).

La nivel global acţiunile împotriva OMG-urilor au fost deseori restricţionate, interzise, etichetate drept “conspiraţii” sau au fost contrate cu campanii mediatice globale care au avut rolul de a înşela oamenii şi de a le diminua din elanul avut înspre schimbare. De asemenea, s-a încercat să se creeze impresia că sănătatea oamenilor e pe primul loc în industria alimentară şi că nu există motive de îngrijorare în privinţa organismelor modificate genetic.

Astfel, deşi de ani zile numeroşi oameni de ştiinţă, doctori şi activişti au tras semnale de alarmă asupra pericolului pe care îl prezintă OMG-urile lucrurile nu s-au schimbat în bine. Datorită unei mediatizări insuficiente a pericolului la care suntem expuşi, datorită sărăciei, a salariilor mici, a unei clase politice deficitare şi a altor probleme, oamenilor nu le este aşa de uşor să se ridice împotriva unui pericol încă slab perceput.

Pericolul s-a amplificat în aceste zile, după ce s-a aflat că soiurile vechi de seminţe, deţinute de ţărani şi moştenite de la strămoşi, nu vor mai putea fi comercializate nici ca atare şi nici fructele şi legumele care se obţin din ele, fără a fi înregistrate, după ce va intra în vigoare un nou regulament european, care impune condiţii mai stricte.

Proiectul de regulament a fost aprobat în Colegiul Comisarilor Europeni şi urmează să intre în Parlamentul European, însă câteva zeci de ONG-uri din România şi din străinătate se opun şi doresc modificarea actului respectiv. Reprezentanţii ţăranilor au atras atenţia asupra problemelor care vor apărea dacă se va pune în practică acest regulament.

“România e ţara în care au lovit cel mai puternic. Avem cinci milioane de agricultori, fiecare cu gospodăriile proprii, iar majoritatea celor de la deal şi munte cultivă propriile seminţe. Ei nu vor mai avea voie să vândă la piaţă seminţele şi produsele obţinute din acestea. Ideea aceasta cu regulamentul a pornit din occident, la fel ca şi cea cu OMG-urile. Marile concerne au văzut că lumea începe să se trezească şi să prefere hrană sănătoasă şi atunci au făcut demersuri pentru a-i sili pe oameni să consume hrană oferite de ele. Cine controlează seminţele, controlează tot lanţul alimentar”, a declarat, pentru Epoch Times, Nicolae Lalu, membru al ONG-ului Eco Ruralis.

Ţăranii care doreau să vândă seminţe şi produse obţinute din acestea în gospodării puteau merge la piaţă unde îşi comercializau marfa. Conform noului regulament, ei vor fi nevoiţi să-şi înregistreze fiecare sămânţă pe care doresc să o vândă, proces care ar putea fi foarte costisitor.