Legea care modifică regimul incompatibilităţilor pentru aleşii locali, retrimisă în Parlament

Proiectul de lege prin care era modificat regimul incompatibilităţilor astfel încât aleşii locali - primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, consilierii locali şi judeţeni - să poată face parte din adunările generale ale societăţilor comerciale, fără a fi remuneraţi, a fost trimis în Parlament, spre reexaminare, de preşedintele Klaus Iohannis.

Ce prevede legea

"Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei vizează eliminarea incompatibilităţii dintre funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean şi funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi de interes naţional.

De asemenea, se instituie compatibilitate între funcţia de consilier local şi cea de reprezentant în adunarea generală a acţionarilor în societăţile comerciale de interes judeţean şi naţional, pe de o parte, şi între funcţia de consilier judeţean şi cea de reprezentant în adunarea generală a societăţilor comerciale de interes local şi naţional, pe de altă parte. Totodată, se prevede că nu este retribuită activitatea aleşilor locali desfăşurată în calitate de membru în consiliul de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie sau al unei entităţi de învăţământ locale."

Ce motive invocă Iohannis

"Este incontestabil dreptul legiuitorului de a adapta regimul juridic al incompatibilităţilor în funcţie de noile realităţi sociale şi de necesitatea protejării intereselor comunităţilor locale. Considerăm însă că intervenţiile legislative nu trebuie să afecteze substanţa acestui regim şi trebuie să fie realizate într-o modalitate clară, previzibilă, astfel încât, pe de o parte, alesul local să-şi poată conforma conduita, iar pe de altă parte să fie exclusă posibilitatea unei interpretări care să genereze o practică neunitară. Or, legea transmisă la promulgare nu răspunde acestor cerinţe.

Astfel, modificările operate în conţinutul literei d) corelativ cu abrogarea literei f), ambele din cadrul alin.(1) al art.87 (articolul unic pct. 1 şi 2 din legea transmisă la promulgare), deşi în aparenţă au ca scop punerea de acord a prevederilor Legii nr.161/2003 cu cele ale Legii nr. 215/2001, în realitate, lărgesc sfera societăţilor comerciale la care alesul local poate avea calitatea de reprezentant în adunarea generală a acţionarilor, depăşind cadrul normativ stabilit prin Legea nr. 215/2001 şi, prin aceasta, menţinându-se necorelarea între cele două acte normative.

În acest context, semnalăm că Legea nr. 215/2001 stabileşte tipul de societăţi comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990 în care interesele unităţii administrativ-teritoriale sunt reprezentate, în timp ce modificarea propusă permite interpretarea că alesul local poate avea calitatea de reprezentant în adunarea generală a acţionarilor unei societăţi comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990, fără vreo distincţie în ceea ce priveşte interesul colectivităţii locale. În plus, aceste modificări nu indică nici sfera teritorială de desfăşurare a activităţii economice de către aceste societăţi.

Sfera de reglementare a prevederilor articolului unic pct.1 şi 4, pe de o parte, şi a celor de la articolul unic pct. 3 şi 5, pe de altă parte, din legea transmisă la promulgare se suprapune parţial, însă cu caracter contradictoriu, ceea ce este de natură să genereze incertitudine juridică şi practică instituţională inconsecventă. Astfel, deşi se menţine incompatibilitatea alesului local cu funcţia de membru al consiliului de administraţie (articolului unic pct.1 şi 4), prin completarea de la pct. 3 şi 5 din lege se prevede că activitatea alesului local în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie sau al unei entităţi de învăţământ locale nu este retribuită.

În acest context, semnalăm că, deşi scopul acestor intervenţii legislative este, practic, tot acela de a pune de acord prevederile Legii nr. 161/2003 cu cele ale Legii nr. 215/2001, redactarea printr-o normă supletivă şi nu printr-o excepţie de la norma prohibitivă este de natură să menţină starea de incertitudine juridică cu privire la situaţia alesului local ce participă în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie sau de învăţământ locale.

În plus, sintagma "entitate economică" - formulare cu caracter general, ce include orice persoană juridică, de drept privat sau de drept public, cu scop patrimonial - este lipsită de claritate. În aceeaşi idee, a unei terminologii imprecise, semnalăm şi că sintagma „entităţi de învăţământ locale” nu se regăseşte în conţinutul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 care face referire doar la unităţi şi instituţii de învăţământ de stat, particulare şi confesionale."