Laţul cenzurii se strânge în ţările din Golf
Arabia Saudită, Kuweitul, Omanul, Bahreinul, Emiratele Arabe Unite şi Qatarul au îmbrăţişat dezvoltarea tehnologică şi o patină de modernitate, dar când este vorba de drepturi şi libertăţi politice, liderii lor resping orice sugestie de reformă care să le pună în pericol autoritatea, comentează ziarul El Pais.
Autorităţile sunt îngrijorate de creşterea numărului de avocaţi, profesori, ziarişti şi alţi cetăţeni influenţi care folosesc reţelele sociale pentru a dezvălui încălcări şi abuzuri: Internetul a devenit o nouă piaţă publică, mai ales după primăvara arabă. Prin urmare au acţionat pentru a reduce la tăcere potenţialele surse de critică, şi nu doar pe disidenţii politici.
Legi draconice împotriva infracţiunilor cibernetice permit arestarea apărătorilor drepturilor, bloggerilor şi chiar simplilor cetăţeni care îşi exprimă nemulţumirea pe reţelele sociale. Unul din cazurile cele mai proeminente este cel din Arabia Saudită care a condamnat cu între 5 şi 10 ani de închisoare 7 tineri în 2011, care convocaseră proteste împotriva guvernului prin intermediul Facebook. Au fost trimişi la închisoare după ce au fost judecaţi de un tribunal special împotriva terorismului.
Teoretic nu există nicio lege care să interzică cetăţenilor din aceste ţări bogate să spună liber ceea ce gândesc. Totuşi, în practică, activiştii riscă să fie acuzaţi de 'întinarea imaginii statului', dacă îşi exprimă criticile în public în loc să se adreseze autorităţilor, cum cere tradiţia tribală.
'Guvernanţii se tem de contagierea revoltelor care au avut loc în ţările vecine şi vor să taie răul din rădăcini', spune Joe Stork, director adjunct pentru Orientul Mijlociu al Human Rights Watch (HRW). În opinia sa, există o ofensivă în aceste ţări, după ce au avut loc mai multe manifestaţii. Deşi revoltele au avut particularitatea lor în fiecare din aceste monarhii, Stork vede totuşi un element comun: lipsa totală a criticilor faţă de familia regală.
În Bahrein, activistul Nabil Rajab face doi ani de închisoare pentru un 'tweet' în care cerea demisia primului ministru, un văr al regelui care este de 41 de ani la putere. În Kuweit, Sara al Driss a fost condamnată la 20 de luni de închisoare pentru 'subminarea prestigiului regelui şi familiei regale' pe contul ei de Twitter. În Qatar, există un poet încarcerat pentru critici aduse regelui. În Oman legile interzic orice reproş adus sultanului, care săptămâna trecută, într-un gest de mărinimie, i-a iertat pe cei care au participat la revoltele din 2011.
Autorităţile grupate în Consiliul de Cooperare a Golfului intenţionează să-şi coordoneze politicile în domeniu printr-o mai mare politizare a puterii judiciare. Cel mai des folosite sunt acuzaţiile false. De exemplu, membrii Asociaţiei pentru drepturi civile şi politice din Arabia (ACPRA) au fost condamnaţi pentru apartenenţă la asociaţie ilegală, deşi înscrierea lor fusese refuzată de autorităţi.
La imboldul Arabiei Saudite se încearcă totodată armonizarea legilor împotriva cyber-infracţiunilor, pe care activiştii o consideră o acoperire menită să limiteze libertatea de expresie pe Internet, la fel cum este aplicată şi mass-media. Iar când mijloacele legale nu sunt suficiente pentru a-i intimida pe activişti, nu ezită să recurgă la alte metode. Imam al Qahtani, o cunoscută ziaristă saudită, care informa pe Twitter despre procesul membrilor ACPRA, a fost nevoită să renunţe la contul ei după ce forţele de securitate au ameninţat-o că îi vor face neplăceri mamei sale.
