LAMURA — revista europeana cu profil cultural complex

Comunicare pentru Congresul de istorie a presei, editia a III-a, 22-24 aprilie 2010

Prima serie a revistei Lamura, editata de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice, a aparut in perioada octombrie 1919-decembrie 1928, la ea colaborand mari personalitati ale epocii, de la Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Simion Mehedinti, pana la Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Al. Bratescu-Voinesti, Nichifor Crainic. A vazut lumina tiparului in preziua celei dintai reuniuni a primului parlament al Romaniei Mari. Asadar, intr-un climat de efervescenta aparte, cand statul modern roman traia cu intensitate redimensionarea institutiilor sale fundamentale.

Seria noua a Lamurei am lansat-o in decembrie 2001, cu o editie care insuma primele sale doua numere, pentru lunile noiembrie si decembrie ale acelui an. Tinuta sa grafica de exceptie a declansat valuri succesive de innoire a presei culturale din Romania. Deloc provinciala sau doar regionala, nationala si transfrontaliera, aceasta publicatie, realizata la Craiova, a avut, chiar de la prima editie a seriei sale noi, o evidenta deschidere europeana. Lamura a spart barierele cantonarii in aria restransa a literaturii si artei — asa cum se intampla cu cvasitotalitatea publicatiilor numite culturale.

Este una dintre putinele reviste profesioniste cu profil cultural complex, enciclopedic, reflectand in paginile sale o vasta arie tematica, incepand de la patrimoniul cultural national pana la educatie permanenta, traditii, patrimoniu stiintific, comunitati romanesti — Euroregiunea Dunarea 21. Domeniile enumerate constituie generice de rubrici sustinute cu consecventa, pe spatii generoase.

O treime dintre colaboratori sunt tinere cadre universitare, doctoranzi, masteranzi, studenti, liceeni. Tot o treime sunt femei. In fiecare editie semneaza 90-120 autori.

LINII DIRECTOARE: "Lamura” sustine si apara reperele cardinale ale spiritualitatii romanesti, in contextul crizei axiologice si morale de care sufera intreaga noastra societate si al atacurilor marsave, concertate, indreptate impotriva personalitatilor culturale de prim-plan, din toate timpurile.

"Lamura” constituie, implicit, un ghid practic pentru tinerii jurnalisti, prin: recursul la texte fundamentale, diversitatea genurilor publicistice, prezentarea grafica, tinuta "de drum” (supla, sigura, "nervoasa”, rapida in reactii).

Definita de presa din Bucuresti drept o "revista-bijuterie”, care apare in "tinuta de gala”, "pe masura continutului”, o "mina de aur in campul publicisticii culturale romanesti”, Lamura are stil si rigoare. Aparem in conditii de lux, deoarece suntem convinsi ca nu avem voie sa intram in Europa "rupti in fund” ori jerpeliti, in zdrente sau haine sordide, duhnind pestilential.

Suntem singura revista culturala din Romania care acorda spatii substantiale comunitatilor romanesti din afara fruntariilor, cu precadere celor din Timocul bulgaresc si sarbesc. Sub genericul Euroregiunea Dunarea 21, in fiecare editie dedicam circa un sfert din cele 56 de pagini (16 in policromie, pe hartie cretata) promovarii dialogului intercultural european si apararii identitatii comunitatilor romanesti din jurul granitelor Romaniei.

Revista noastra si-a propus sa fie si este o lamura a spiritului romanesc. Se adreseaza elitelor veritabile, nu pseudointelectualilor, nu semidoctilor sau naturilor patibulare, nu celor fara Dumnezeu si fara patrie, nu celor ce nu si-au insusit pozitia bipeda si n-au coborat din copac, nu hienelor de serviciu, fara caracter, fara rectitudine morala, fara constiinta de cetatean al Romaniei, al Europei, al planetei Terra. Lamura este scrisa in limba romana, nu in pasareasca de balta. Refuzam categoric materialele pe teme politice ori cu un asemenea substrat. Intregul tiraj il distribuim GRATUIT, o buna parte fiind destinat romanilor din afara fruntariilor.

Realizate intr-o Romanie a tranzitiei spre capitalism, dar si a revenirii (legislative, institutionale) in marea familie a Europei Occidentale, o Europa a dialogului si comunicarii pe multiple planuri, imperativ si cale sigura pentru un continent al pacii, stabilitatii si democratiei —, editiile revistei "Lamura” ilustreaza obstinatia realizatorilor de a-si respecta pe deplin programul editorial anuntat in numarul dublu (noiembrie-decembrie 2001) de inceput al seriei noi,. Materialele publicate se plieaza strict pe specificul celor mai importante probleme ale vietii culturale romanesti, europene si universale.

Pornind de la realitatea ca toate conflictele, inclusiv cele cu caracter terorist, sunt stimulate de carenta dialogului, revista "Lamura” si-a inscris in programul sau editorial vectorii dialogului intercultural. Mai mult decat atat, a anticipat misiunea pe care si-a asumat-o Directia Culturii si Patrimoniului Cultural si Natural din cadrul Consiliului Europei, prin directorul sau, Robert Palmer — care, in sinteza, evidentiaza ca incurajeaza diversitatea (ca linie de forta a democratiei) si dialogul (ca mijloc de edificare a pacii). Viziunea forului diriguitor cu sediul la Strasbourg (Council of Europe/Conseil de l’Europe) reflecta valorile unei societati europene democratice, dinamice, integrate si creative. Robert Palmer reliefeaza — in pagina sa din portalul institutiei amintite: "Noi aspiram la o Europa in care diversitatea culturala, artele, patrimoniul cultural si natural sunt esentiale pentru dezvoltarea unei veritabile deschideri a spiritului si drepturilor fundamentale — unde procesele deschise si interactive si practicile, culturii regrupeaza diferitele elemente care concura la a ne ajuta in gestionarea procesului complex de a trai/convietui unii cu altii” .

Directorul fondator al revistei "Lamura” si-a asumat cu maxima finete sarcina infuzarii unui viguros spirit oltenesc acestei publicatii de colectie, in consonanta anticipativa cu observatia argumentata stiintific de Gabriela Rusu-Pasarin, conform careia: "Spirit pandur (M. Ralea), epicureic si idilic (G. Calinescu), marcat de personalism energetic (C. Radulescu-Motru), olteanul isi rostuieste viata dupa ritmurile ancestrale, pe care nu le-a lasat sa se stinga pentru a nu se pierde rostul casei, un univers material si spiritual lasat mostenire sub imperativul "sa nu se iroseasca in veci” ;

Am avut permanent in vedere — pentru fiecare material, pentru fiecare pagina, rubrica, tronson editorial — indemnul imperativ al marelui scriitor si publicist american Paul O’Neil: "Intotdeauna, apuca cititorul de gat in primul paragraf, afunda-ti degetele in beregata lui — in cel de-al doilea si tintuieste-l de perete pana la ultimul rand” .

Convingerea realista, clarvazatoare, ca noua istoria a Romaniei are o directie ireversibila, integrarea in marea familie continentala, singura salvatoare de la izolationism si ramanere in zona gri, a tampoanelor imprevizibile, nabadaioase, l-au determinat pe directorul fondator al revistei "Lamura” (care a conceput de unul singur programul editorial, structura departamentelor, componenta colegiului de redactie, machetarea paginii I/afis, linia grafica generala a publicatiei, tinuta de drum agila, sigura si eleganta) sa contureze arhitectura revistei si sa o construiasca in asa fel incat aceasta sa fie nu doar riguros pregatita sa raspunda provocarilor mileniului al treilea, dar, in nici un caz, sa nu se afle mai prejos decat oricare alta surata din Europa Occidentala, din lume.

Iata cateva argumente oferite inca din editia inaugurala:

1. Semnificativul eseu "In cautarea unei patrii mai mari: EUROPA” , semnat de stralucitul poet si publicist Mimmo Morina (Luxemburg), incununat, in Franta, cu Legiunea de Onoare, iar in Romania — cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Craiova;

2. Pe cat de comprimata, pe atat de socanta fresca a lumii, in viziunea unui matematician-scriitor S.F., Alexandru Mironov, secretar general al Comisiei Nationale a Romaniei pentru U.N.E.S.C.O. Din aceasta insolita Istorie, intitulata "Utopia” , citam doar cateva secvente: "Capitolul IV. Viitorul imediat: 2001-2003” (...) Secventa 5. Educatia devine activitate esentiala in drumul spre o cultura a pacii (in scolile Pamantului lucreaza 50% din forta de munca terestra. (...) Radioul, televiziunea si Internetul devin instrumente prioritar educationale. Se instaleaza o civilizatie a sperantei (s.n.)”; "Capitolul V. Ziua de dincolo de maine: 2015-2020-2025. Secventa 1. In 2020, femeile vor conduce lumea. Secventa 2. In 2025, circa 27% din populatia Terrei va fi absolvit un institut superior. Cea mai probabila masura pe care o va lua societatea intelectuala a copiilor nostri va fi abolirea fortelor armate. Homo sapiens a ajuns la sfarsitul copilariei”;

3. Pagina speciala "In Italia, un CLUB pentru EUROPA” , grupand corespondenta primita de la scriitoarea Mihaela Cernitu, care semneaza, totodata, prezentarile si traducerile din poetii italieni contemporani Franco Manescalchi si Vittorio Vettori;

4. Mai mult de o treime din totalul paginilor editiei inaugurale a "Lamurei” — care, din iulie 2004, va fi subintitulata "Revista europeana de cultura si educatie nationala, editata la Craiova” — este dedicata parintelui sculpturii moderne mondiale, Constantin BRANCUSI, 2001 fiind declarat, de UNESCO, Anul International BRANCUSI;

5. Virtutile dialogului intercultural, in contextul reliefarii pregnante si perpetuarii identitatii culturale nationale, sunt ilustrate prin tema predilecta BRANCUSI. Plasand, pe coloana de contrafond a primei pagini, aidoma unui eclatant semn de exclamare "Maiastra” (1915) in marmura alba, zamislita de BRANCUSI, cioplitorul de himere si de suflet romanesc, venit pe lume in nordul Olteniei —, l-am ales pe BRANCUSI ca spirit tutelar al acestei publicatii cu tinuta si continut de anvergura europeana. Totodata, prin cel dintai editorial, "Intre traditie si modernitate” , in rubrica sa, "Repere culturale”, Ovidiu Ghidirmic exprima transant optiunea ferma pentru "sanatoasa cale de mijloc”, cum preciza, intr-unul dintre aforismele sale, Titu Maiorescu.

Denumirea cu tenta atipica pentru presa din Romania, linia arhitecturala a capului/titlului revistei se sprijina, de fapt se potenteaza reciproc cu grafica de ansamblu a "Lamurei”, ceea ce l-a facut pe criticul si istoricul literar iesean Al. Calinescu sa exclame, in prezenta regretatului director al Bibliotecii Universitatii din Craiova, prof. Octavian Lohon: "La Craiova se intampla ceva!...”, pe prozatorul Ion Longin Popescu sa-i scrie directorului fondator sintagma "luxoasa ta revista”, pentru ca redutabilul publicist Ilie Purcaru, fondatorul seriei noi a revistei "Ramuri” sa salute aparitia "Lamurei” printr-o judecata de valoare clara si categorica: "«Localism oltean», dar «localism creator». Oltenia vazuta ca o «matrice stilistica » in marea matrice a tarii. Tinuta grafica sarbatoreasca. O revista bijuterie!”.

In primul an al parafarii tuturor documentelor privind aderarea oficiala a Romaniei la Uniunea Europeana — 1 ianuarie 2007, moment istoric pentru noul destin al tarii noastre —, conducerea revistei europene de cultura si educatie nationala, editata la Craiova, "Lamura” a intuit faptul ca, in lungul, complexul si dificilul proces al integrarii (care se va intinde, dupa toate probabilitatile, pe minimum un deceniu, daca nu chiar pe doua), apar noi si incitante provocari.

Nu este vorba numai de cele referitoare la integrarea legislativa, institutionala, economico-sociala, ci, mai ales, de acelea privind conjugarea inspirata, reciproc benefica a exigentelor comunicarii europene cu imperativele pastrarii, promovarii identitatii cultural-nationale. Altfel spus: cum trebuie sa se plieze revista "Lamura” pe realitatile inceputului de mileniu, in aceasta parte a lumii, cand devine tot mai evident ca, de la o Europa a statelor-natiuni (conturata in urma primului razboi mondial, dupa Tratatul de la Trianon din 1920), se va trece — mai ales la presiunea Germaniei (singura careia i s-a permis reunificarea) — la "parcelarea” batranului continent, adica spre o Europa preponderent a teritoriilor/regiunilor transfrontaliere, evident, in cadrul U.E.

"Lamura” nu-si poate ingadui sa ignore nici detaliul — tot mai insistent relevat, in ultimii ani, de oficialii U.E. — ca Uniunea Europeana constituie, inainte de orice, o uniune vamala, asadar o afacere, din care initiatorii ei isi doresc foarte ferm sa castige cat mai mult, in plan material.

Motivand considerentele care ne-au focalizat eforturile pentru a gandi, a concepe si a realiza din toate punctele de vedereaceasta revista - denumire, program editorial, structura tematica, rubricatura, tinuta grafica —, am reliefat transant si cat se poate de clar: "In contextul in care multe dintre publicatii se cantoneaza in orizontul pitic al eseisticii conjuncturale si al recenziilor de complezenta, resimtim necesitatea de a propune opiniei publice romanesti o revista cu profil complex, deschidere ampla si accente polemice. Ne vom feri ca Nefartate de tamaie sa cadem in pacatul unora dintre suratele deja existente pe piata de presa din Romania — acela de a maimutari idei (deseori nobile), de a stalci atat de frageda si plina de rafinament Limba Romana — in numele unui elitism gaunos, golit de sens si de substanta.

Ancorati in valorile traditionale romanesti — de care nu a dus lipsa absolut nici una dintre epocile noastre istorice —, dorim sa conjugam, inspirat si convingator, cu maxima rigoare si stil, trei substantive: trecut, prezent si viitor.

Agresiunile desantate indreptate impotriva spiritului si spiritualitatii romanesti, agresiuni ce s-au inmultit in progresie geometrica, in ultimul deceniu, vor primi o replica pe masura, de aici, din inima Olteniei multimilenare.

Tinuta “Lamurei” — esenta esentelor, tot ceea ce este mai curat, mai lamurit, mai profund si peren in orice fiinta, in orice lucru — va fi una academica, nicidecum pretioasa, ci cu un impact imediat, major asupra sufletelor si constiintelor romanilor de pretutindeni”.

Editata de Directia Judeteana Dolj pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor — in parteneriat cu Editura Alma si Asociatia Culturala ProEuropa LAMURA din Craiova, sub egida Comisiei Nationale a Romaniei pentru UNESCO si Uniunii Ziaristilor Profesionisti —, revista Lamura si-a asumat vectorii activitatii specifice Ministerul Culturii si Cultelor, pe care DJCCPCN il reprezinta in teritoriu.

Acesti vectori sunt in profunda consonanta cu standardele dialogului intercultural —, dar si cu acelea ale imperativelor apararii si promovarii identitatii culturale nationale —, in circumstantele in care strategia 2006-2013 a Uniunii Europene nu are un capitol special dedicat culturii. Comunitatea europeana se fereste astfel sa impuna vreun canon (legislativ, politic, economic, administrativ) intr-un areal atat de bogat, complex si delicat, lasand libertate deplina fiecarui stat membru sa-si elaboreze politicile publice privind cultura si sa le implementeze cum crede de cuviinta, cat mai inspirat, dinamic, flexibil, fara ingerinte straine.

In ceea ce priveste vastul domeniu al culturii — pe care institutiile europene il (co)finanteaza, insa nu direct, ci prin programe integrate dedicate dezvoltarii rurale durabile si/sau apararii mediului —, deviza Uniunii Europene este de o claritate indubitabila: "Unitate in diversitate/United in diversity”, suite ample de actiuni fiind organizate, anual, in fiecare dintre cele 27 de state membre. Apogeul este atins de 9 Mai: Ziua Europei, care, pentru noi, romanii, are o aura de reverberatii aparte, intrucat la aceeasi data sarbatorim Ziua Independentei de Stat a Romaniei (9 Mai 1877), respectiv, Ziua Victoriei impotriva fascismului (9 Mai 1945).

Sub acolada de lumina "Europa — un patrimoniu comun”, tot anual, in septembrie, sunt marcate "Zilele Europene ale Patrimoniului Cultural”. Cu exceptia proiectelor care vizeaza construirea de noi asezaminte culturale, reabilitarea celor deja existente, dotarea acestora in consens cu exigentele inceputului de mileniu al treilea — cu conditia expresa, impusa de Ministerul Culturii si Cultelor, de a se asigura activitati cultural-artistice cu caracter formativ-educativ, racordare la Internet, dar si excludere a intruziunilor de tip bar, crasma, discoteca/paravan pentru bauturi alcoolice —, Uniunea Europeana nu finanteaza decat proiecte/ programe culturale cu derulare in minimum trei tari (in interval de 12 luni) sau in sase state membre (36 de luni).

Iata cum se regasesc vectorii la care ne-am referit mai sus in articolul program pe care l-am publicat in nr.1-2/noiembrie-decembrie 2001 al revistei LAMURA: "Cinci sunt componentele care — in conditiile provocarilor inceputului de mileniu — vor defini programul nostru editorial: 1. Patrimoniu Cultural National; 2. Literatura & Arta; 3. Educatie permanenta; 4. Comunitati romanesti; 5. Patrimoniu stiintific.

Cel dintai numar cuprinde un segment substantial de pagini dedicate sculptorului de geniu Constantin Brancusi si primului exeget al operei sale, V.G. Paleolog. Cvasitotalitatea materialelor sunt inedite, incluzand scrisori semnate de J.J. Sweeney, Constantin Noica, Petru Comarnescu, Razvan Theodorescu, detalierea proiectului cultural “Informatica Brancusi” etc.

Dramaturgul si publicistul de exceptie Paul Everac nu-si dezminte verbul muscator, greu de talcuri, in mesajul sau de imtampinare a noii reviste:

"Or fi oltenii mai autohtoni ca altii? E greu de spus. Mai vioi, mai descurcareti? Poate. Nu pentru asta ii iubim noi. In copilaria mea, egida oltenilor era cobilita. Dadeau pe datorie. Erau pisicheri, dar buni la suflet. Isteti pana la Dumnezeu. Si dati dracului.

Oricum, o tara olteneasca s-a cristalizat. Iar in cultura s-au statornicit cateva vami oltenesti, ce zic eu, bastioane, poate chiar turnuri. Daca insir pe Brancusi, apoi pe Arghezi, apoi pe Sorescu, Paunescu, Balasa, pe Amza Pellea si pe Tudor Gheorghe, expozitia e puternica, - lamura. Mai incape si Tuculescu si Ion Zamfirescu. Si prozatorul Sararu. Si fratii Ion si Gheorghe Dumitrescu. Si fondatorii de muzee, de curente, de reviste. In sfarsit, lume buna, neaosa. Iubitoare de cultura. Un teatru deloc rau. Un soi de "haidem, fratilor!”. O galagie afurisita pe glasul opt. O prefacatorie isteata, hlizita. O zurbageala data-n ma-sa. Un facut-pe-prostul, cu candori. O smecherie blagoslovita. Si cate altele, din care se incheaga o lume plina de culoare.

Salut lumea revarsata dinspre Oltenia, in cuprinsul noii reviste "Lamura”, si-i doresc sa arate mustoasa, verde si dreapta, ca prazul, intrand cu fala (si scofala) in ghiveciul suculent al culturii” .

Tinta predilecta si tema de interes major pentru seria noua a revistei "Lamura”, promovarea identitatii culturale, de fapt, a specificului national — in contextul unei permanente deschideri spre comunicarea cu valente europene si universale — este ilustrata din plin de cvasitotalitatea comentariilor, analizelor si sintezelor, interviurilor sau sondajelor de opinie publicate in cea mai frumoasa publicatie cu profil cultural complex din Romania si din Sud-Estul Europei.

Simpla rememorare a catorva titluri poate fi edificatoare:

● Viorel Roman (consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania, Doctor Honoris Causa al Universitatii din Craiova): "Europa fara Romania nu mai este posibila”. "Calea romaneasca de integrare” ;

● Jeronimo Moscardo (ambasadorul Braziliei la Bucuresti): "Romanii sunt cei care pot da o noua lectie de intelepciune Europei” ;

● George Sorescu: "Marin Sorescu si fabulosul folcloric” , "Cariatida identitara” , "O poetica a tragediei” , "Marin Sorescu in medii literare hispanice” ;

● Marian Barbu: "Integrare europeana prin cultura” , "Eminescu si Schiller” , "Efectul Sorescu in ciclul La Lilieci” ;

● Ovidiu Ghidirmic: "Regionalismul creator intre provincialism si universalism” , "Eminescu — national si universal” , "Centenar Mircea ELIADE” ;

● Acad. Razvan Theodorescu: "Spiritul Olteniei. Coridorul marii latinitati. Traditionalismul romanesc si deschiderea europeana” ;

● Acad. Eugen Simion: "Romania profunda” ;

● Octavian Paler: "Un popor ramane popor cata vreme isi pastreaza zeii si Limba” ;

● Prof.univ.dr. Radu Ray: "Golgota spre U.E.” ;

● Valeriu Rapeanu: "BRANCUSI, expresie a mitologiei nationale” ;

● Gabriela Rusu-Pasarin: "Specific national — Marin Sorescu” , "Hermeneutica traditiilor — Flori de gheata” ;

● Constantin Radulescu-Motru: "Valorile traditiei” ;

● Simona Lupescu: "Meridian Tristan Tzara. Itinerarii spirituale europene” , "Itinerar european: Abruzzo — Craiova — Calafat” .

Din bogata suita a textelor fundamentale — care constituie implicit un ghid si un manual pentru tinerii jurnalisti, pentru toti cei interesati de problemele atat de complexe si nu rareori spinoase, controversate ale comunicarii europene si identitatii cultural-nationale — spicuim doar cateva, deosebit de percutante prin claritatea, echilibrul, fermitatea punctelor de vedere si judecatilor de valoare formulate:

● Mariana Cristescu: "Inainte de a deveni europeni, trebuie sa reinvatam sa fim romani” ;

● Zoe Dumitrescu-Busulenga: "Umanism si cultura”, "Comuniune de spirit” , "Modelul milenar al Unirii” ;

● George Muntean: "Doina si dor” , "Urmuz — integral in japoneza” ;

● Petre Pandrea: "BRANCUSI, ciobanul din Carpati” ;

● Vladimir Streinu: "Specific national si limba” , "Ideea de traditie” .

Un loc aparte ocupa corespondenta inedita referitoare la Brancusi — selectata din bogata mostenire datorata celui dintai biograf al marelui sculptor gorjean si prieten neintrecut, V.G. Paleolog, al carui vis: reconstituirea Atelierului parizian din Impasse Ronsin, pe pamant oltenesc, in Capitala spirituala si a istorica a Olteniei, Craiova ("Aici m-am nascut a doua oara” — marturisea Constantin Brancusi despre Cetatea Baniei), a ramas inca in faza de proiect.

LIPSURI: destule (dar surmontabile), in conditiile in care NU dispunem de redactie dedicata exclusiv "Lamurei”, ci o realizam "printre picaturi”. Nici unul dintre realizatorii revistei NU primeste vreo rasplata materiala. Ilustram, astfel, celebra asertiune a marelui barbat de stat Eisenhower: "Oricine poate realiza orice, cu conditia sa nu astepte rasplata cuvenita”.

Cultura reprezinta zestrea de aur fara de care un popor decade la stadiul larvar, colcaitor, de populatie oarecare.

"Lamura” este o voce distincta, echilibrata si ferma, intr-o Romanie macinata de morbul vrajbei si isteriei devastatoare, prin asaltul asasin al brutelor mediocre, ignorante si incapabile (intocmai ca in "Miorita”!), al ticalosilor, oligofrenilor si ipochimenilor, al romunculilor, escrocilor internationali si nebunilor, care au acaparat functii cheie pe toate palierele societatii.

Format: tabloid, in 56-64 de pagini, dintre care 12-20 in policromie, pe hartie cretata. Standard occidental. Intregul tiraj se distribuie GRATUIT, o buna parte fiind destinat romanilor din afara granitelor. INTENTII: sa dainuim pana in secolul XXII, la amiaza” .

Realizate intr-o Romanie a tranzitiei spre capitalism, dar si a revenirii (legislative, institutionale) in marea familie a Europei Occidentale, o Europa a dialogului si comunicarii pe multiple planuri, imperativ si cale sigura pentru un continent al pacii, stabilitatii si democratiei —, editiile revistei "Lamura” ilustreaza grija aparte, obstinatia realizatorilor de a-si respecta pe deplin programul editorial anuntat in numarul dublu (noiembrie-decembrie 2001) de inceput al seriei noi, cvasitotalitatea materialelor publicate mulandu-se strict pe specificul celor mai importante probleme ale vietii culturale.

Inca de la prima editie a seriei noi, revista "Lamura” a reflectat pe larg, prin materiale de presa substantiale, in grupaje de pagini bogat ilustrate, evenimentele culturale nu doar cu impact deosebit asupra romanilor din actualele granite ale tarii noastre, dar si asupra celor din afara fruntariilor . Avem in vedere, cu prioritate:

- toate editiile (din 2001 pana in prezent) ale Congresului Spiritualitatii Romanesti (desfasurat, initial, la Herculane, iar din 2003, o data cu editia a VI-a, la Alba Iulia, manifestare care reuneste, in prag de 1 Decembrie, ziua nationala a Romaniei, sute de personalitati romanesti din 40-45 de tari de pe toate continentele);

- toate editiile cursurilor Universitatii de Vara Izvorul Muresului (judetul Harghita) pentru Romanii de Pretutindeni;

- Zilele Marin Sorescu;

- Festivalul International SHAKESPEARE de la Craiova, despre care marii specialisti ai domeniului din lume si reprezentantii Regatului Unit al Marii Britanii au marturisit, in repetate randuri, ca nicaieri nu se desfasoara vreo manifestare de asemenea anvergura, cota valorica si profesionalism precum acea din Banie;

Grupajele consistente, veritabile editii speciale (in fiecare dintre aparitiile "Lamura!), de cate 10-12 pagini, in format tabloid, dedicate comunitatilor romanesti, reunite, in anii din urma, sub colontitlul "EUROREGIUNEA DUNAREA 21” constituie nu doar o oglinda fidela a bataliei indarjite, deseori disperate, pe care etnicii romani din Timocul bulgaresc si din Timocul sarbesc o duc, de aproape doua secole, pentru a-si apara identitatea culturala, transmitandu-si, din generatie in generatie, limba stramoseasca, portul popular, obiceiurile, datinile si credinta, mostenite din stravechime;

Realitatea ca Dunarea nu a fost niciodata o granita de netrecut, intre frati si surori de aceeasi limba, de acelasi neam, dar nici intre romani si bulgari sau romani si sarbi — ci, dimpotriva, Dunarea a ramas, peste timp, un pod spiritual, o cale de comunicare europeana vie, cu dublu si multiplu circuit, — este atestata, printre altele de:

- schimburile culturale, din ce in ce mai frecvente, dintre comunitatile de pe ambele maluri ale Dunarii, stimulate de "Lamura”;

- infiintarea de centre culturale "in oglinda” — romanesc, la Vidin (Bulgaria), respectiv, bulgaresc, la Calafat (Romania);

- cele doua editii, in romana-bulgara si in romana-sarba, ale primelor carti de acest fel, dupa trei sferturi de secol, in care au fost selectate cele mai importante studii despre comunitatile romanesti din sudul Dunarii, studii publicate, in anii 2002-2005, in revista "Lamura”;

- organizarea, la Calafat, a colocviului transfrontalier "Pasarea Phoenix a romanitatii balcanice” (cu prilejul Galei premiilor LAMURA din noiembrie 2004), apoi, in 2007 si 2008, la Craiova, a primelor trei editii ale simpozionului international "Romanitate si latinitate in Uniunea Europeana”, in colaborare cu Fundatia "Scrisul Romanesc”, la reusita carora si-au dat concursul 35-40 de personalitati de pe malurile drept si stang ale Dunarii;

- editarea, in premiera absoluta, a unui manual de istorie pentru timoceni, in doua editii bilingve, romana-bulgara, romana-sarba: O istorie pentru romanii din sudul Dunarii, Ed. ALMA, Craiova, 2009. Precizez ca avem in pregatire editia a doua, substantial imbunatatita, a acestui manual ce urmeaza sa apara in romana-engleza.

"Lamura” este singura revista cu profil enciclopedic din Romania, care, in fiecare dintre editiile din anul 2007, a acordat spatii ample (mergand pana la opt pagini format tabloid, in policromie, pe hartie cretata) pentru reflectarea celui mai insemnat eveniment, la nivel continental: SIBIU — Capitala Culturala a Europei.

Conexarea si analizarea elementelor sintetizate in prezenta comunicare ne determina sa tragem urmatoarele concluzii si sa formulam cateva recomandari:

1. Revista europeana de cultura si educatie nationala "Lamura” dispune de un program editorial clar, bine definit, cu deschidere permanenta spre vastele exigente ale comunicarii europene;

2. Nucleul de realizatori dovedeste ca are in componenta oameni ai dialogului deschis, fara prejudecati, cu o temeinica baza stiintifica si un larg orizont umanist;

3. Pe deplin laudabile, rezultatele de pana acum ale revistei "Lamura” comporta destule cai si mijloace de actiune, inca nevalorificate;

4. Sugeram conducerii sa gaseasca o solutie viabila de a avea cate un corespondent de presa la Bruxelles si Strasbourg (acolo unde organismele de conducere ale Uniunii Europene isi au sediile si isi desfasoara activitatea);

5. Cele mai importante studii, comentarii, articole sa aiba, la final, un rezumat intr-o limba de circulatie europeana;

6. In fiecare editie sa fie rezervata o pagina exclusiv pentru sumarul revistei — in romana, dar si in alte trei-patru limbi straine;

7. Imperios necesara consideram a fi reluarea editiilor online ale revistei, prin crearea unui nou site special;

8. Mentinerea ferma, in continuare, a echidistantei, prin refuzul de a publica materiale cu tema, tenta ori substrat politic.

In incheiere, va rog sa-mi ingaduiti sa marturisesc ca sunt mandru si ma simt onorat, gratie faptului de a contribui - impreuna cu o echipa de jurnalisti profesionisti, cadre universitare, alti oameni de cultura - la aparitia revistei "Lamura”, in care identitatea cultural-nationala ocupa meritatul loc de cinste, ca si valorile de notorietate europeana si universala.

DAN LUPESCU,

Director fondator al Revistei europene LAMURA

Craiova, 20 aprilie 2010