La vremuri noi, legi noi. Din 2016, depozitele bancare negarantate vor putea fi confiscate

Începând de anul viitor, în România va intra în vigoare o lege nouă în baza căreia, pentru salvarea băncilor cu probleme, banii din depozitele bancare negarantate vor putea fi confiscaţi, relatează bursa.ro.

Legea bail-in-ului a fost adoptată de Guvern în data de 1 iulie, fiind girată de premierul interimar Gabriel Oprea, în timp ce premierul Victor Ponta îşi reface, la Istanbul, genunchiul accidentat la baschet.

Potrivit sursei citate, autorităţile române ar fi trebuit să transpună în legislaţia noastră prevederile europene privind rezoluţia bancară încă din anul 2014. Cum Bucureştiul nu şi-a îndeplinit această obligaţie, Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva ţării noastre pentru netranspunerea directivei care priveşte redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare.

Textul legii bail-in-ului adoptat de Guvern a fost întocmit de BNR, Cinteză susţinând că textul transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene.

"Există foarte multe discuţii legate de constituţionalitatea acestei măsuri impuse de UE care se numeşte bail-in. În opinia mea, comentariile de acest gen ar trebui depăşite, întrucât atunci când am acceptat să intrăm în UE am acceptat şi că orice directivă europeană va fi transpusă în legislaţia naţională", a declarat Cinteză.

La rândul său, viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a explicat că rezoluţia este mecanismul prin care sunt salvate părţile bune din băncile cu probleme, considerându-se că o lichidare potrivit principiilor generale de insolvenţă ar cauza prea multe elemente colaterale.

Conform bancherul.ro, modul în care a fost transpusă în legislaţia română directiva europeană privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare este o ilustrare a dictonului "cine împarte, parte îşi face." Astfel, noua lege prevede că BNR poate confisca, prin aşa-zisa procedură de bail-in (recapitalizare internă), depozitele negarantate cu valori de peste 100.000 de euro deţinute de populaţie sau firme la o bancă în pericol de faliment, dar nu şi împrumuturile pe care BNR le-a acordat respectivei bănci în cadrul operaţiunilor tip repo, garantate cu titluri de stat.

Astfel, de la procedura de bail-în sunt excluse “datoriile faţă de instituţii, excluzând entităţile care fac parte din acelaşi grup, cu o scadenţă iniţială mai mică de şapte zile”.

Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.