La noi ca la nimeni! Avem sistem de alertă performant în caz de cutremur, dar nu prea îl implementăm
alte articole
La 40 de ani de la devastatorul cutremur din '77, soldat cu peste 1000 de morţi doar în Bucureşti, directorul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, a anunţat că instituţia pe care o conduce a pus la punct, încă din 2005, un sistem de alertă în caz de cutremure.
Sistemul este atât de performant încât, în cazul unui cutremur de instensitatea celui din Vrancea, autorităţile din Bucureşti ar fi alertate cu 25 de secunde înainte ca unda periculoasă să ajungă în Capitală; 25 de secunde pare putin, dar în acest timp s-ar putea închide gazele, opri trenurile şi metrourile, coborî lifturile la parter, da alerta în spitale etc., astfel încât să se evite pierderi de vieţi şi catastrofe.
Sistemul, premiat de Comisia Europeană în 2005, ar putea fi folosit în toate aceste scopuri. Cu toate acestea, potrivit lui Ionescu, furnizorii de utilităţi nu au fost interesaţi să îl implementeze.
"Institutul îl are (sistemul) dar nu se ocupă cu instalarea de robinete de gaze… Noi avem semnalul la uşa institutului, după aceea trebuie creat un cadru legal…", a declarat Ionescu, la dezbaterea Watch Day Bucureştiul Vulnerabil, organizată la ARCUB.
Întrebat dacă, având în vedere că acest lucru transcede interesele comerciale, problema a fost ridicată la nivel de CSAT, Guvern şi Parlament, Ionescu a răspuns că situaţia a fost transmisă la nivel de ministere, unde au fost discuţii şi… cam atât. Cu alte cuvinte, acolo a murit….
"Toată lumea ştie, li s-a comunicat că acest proiect există, ce se poate face cu el... noi nu am mers mai departe cu partea legislativă căci nu e de domeniul insitututului să facem asta. Acest lucru îl fac ministererel...", a declarat Ionescu.
Aşadar, în prezent, alerta de cutremur ajunge la centrele de urgenţă de la MAI, Guvern, Armată, centrele ISU din teritoriu, singurele unităţi de infrastructură critică conectate fiind reactoarele de la Cernavodă, cel de cercetare de la Piteşti, cel bulgăresc de la Kozlodui, Măgurele, care nu pot fi oprite dar unde se pot face verificări.
La întrebarea de ce populaţia nu poate fi alertată prin sms, căci oamenii sunt direct interesaţi, răspunsul nu a fost clar… dar a rezultat că s-a încercat aşa ceva însă nu se poate încă, nu se ştie cine suportă costurile, pe scurt, nu se poate.
Cât despre o listă a locurilor sigure unde bucureştenii se pot duce în caz de cutremur devastator, concluzia a fost similară - o astfel de listă nu prea există - reprezentul IGSU sugerând oamenilor să iasă din case şi să nu stea pe lângă clădiri din care cad elemente. Acelaşi IGSU mai spune că în cazul producerii unui cutremur mare pe străzi, în Bucureşti ar fi circa 550 de salvatori, atât având IGSU pe tura de zi...
