La G7, Mario Draghi anunţă că reevaluează "cu atenţie" participarea în proiectul Centura şi Drumul

Premierul Mario Draghi a declarat, la summitul G7 de la Cornwall, că Italia reevaluează „cu atenţie” investiţiile chineze în ţară, îndepărtându-se de politica de orientare pro-Beijing a guvernului anterior.

În cadrul summitului, Draghi şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la regimul comunist chinez.

„Este o autocraţie care nu aderă la regulile multilaterale şi nu împărtăşeşte viziunea asupra lumii pe care o au democraţiile”, a afirmat el la o conferinţă de presă pe marginea summitului G-7 din 13 iunie.

Citiți și Italia lui Mario Draghi începe să se depărteze de regimul comunist chinez

Deşi Draghi, la primul său summit G7, a recunoscut importanţa cooperării economice, fostul angajat al Goldman Sachs a remarcat diferenţa dintre regimul chinez şi Occident.

„Trebuie să fim sinceri cu privire la lucrurile pe care nu le avem în comun şi nu le acceptăm. Preşedintele SUA a spus că tăcerea este complicitate”, a menţionat el.

Când a fost întrebat despre participarea Italiei la controversata iniţiativă Centura şi Drumul (BRI) a regimului comunist chinez, Draghi a sugerat că investiţiile chineze vor fi reevaluate de oficialii italieni.

„În ceea ce priveşte acel acord specific, îl vom evalua cu atenţie”, a declarat acesta.

Centura şi Drumul este un plan de construcţie de infrastructură de mai multe miliarde de dolari, care urmăreşte să crească influenţa regimului comunist de la Beijing prin legături comerciale globale şi proiecte de dezvoltare care au presat ţările participante să îşi asume importante linii de credit de la statul chinez, riscând să intre într-o capcană a datoriilor.

Italia a aprobat noua iniţiativă globală a infrastructurii G-7, numită Build Back Better World, sau B3W, care doreşte să rivalizeze cu influenţa tot mai mare a Partidului Comunist Chinez exercitată prin BRI în ţările în curs de dezvoltare.

Planul B3W estimat la peste 40 trilioane USD va investi în porturi, drumuri şi infrastructură din ţările cu venituri mici şi medii din întreaga lume.

Italia a fost prima ţară G-7 care s-a alăturat proiectului Centura şi Drumul propus de liderul chinez Xi Jinping, împotriva sfaturilor Statelor Unite şi ale altor membri G-7. Fostul prim-ministru Giuseppe Conte a semnat un memorandum BRI în timpul vizitei de stat a lui Xi Jinping în martie 2019.

Guvernul Draghi se arată mult mai precaut în relaţiile cu China. În martie 2021, prim-ministrul a semnat un decret pentru a opri contractele pe care firma italiană de telecomunicaţii Fastweb intenţiona să le semneze cu Huawei şi ZTE, companii ce au legături cu armata chineză.

Casa Albă a declarat, pe 12 iunie, că Draghi a fost de acord să colaboreze cu Biden „la provocările globale”, iar cele două ţări „au împărtăşit priorităţile politicii externe, inclusiv pe subiecte precum China, Rusia şi Libia” în cadrul întâlnirii de la finalul summitului G-7.

În comunicatul de duminică, membrii G-7 - Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa şi Japonia - au solicitat regimului chinez „să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale” în Xinjiang şi Hong Kong, să coopereze cu o nouă anchetă asupra originii virusului Wuhan şi a promis că va descuraja „politicile şi practicile non-pieţe” ale Beijingului.

Mai multe ţări din UE şi-au reexaminat relaţia cu China, ceea ce a determinat recent Parlamentul European să îngheţe un acord comercial de investiţii cu Beijingul, după şapte ani de negocieri între cele două părţi.