La Consiliul JAI, s-ar putea ajunge la un vot crucial privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen (presă)

Problema aderării României şi Bulgariei se află pe agenda Consiliului JAI din 7-8 martie, dar este posibil să se ajungă la un vot de cumpănă, relevă presa internaţională. Aceasta apreciază totodată că declaraţiile ministrului german de interne, făcute pentru Der Spiegel şi BBC, sunt cea mai puternică confirmare de până acum că opoziţia Marii Britanii faţă de relaxarea restricţiilor privind imigraţia provenită din Bulgaria şi România găseşte din ce în ce mai mult ecou la nivelurile cele mai înalte ale altor ţări din UE.

Germania a indicat că va opune un veto oricărei încercări a Bulgariei şi României de a adera la spaţiul Schengen, în cazul în care va avea loc un vot joi, când miniştrii europeni ai justiţiei şi de interne se întrunesc la Bruxelles, reuniune prezidată de ministrul irlandez al justiţiei, Alan Shatter, notează marţi The Irish Times.

Problema aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen este pe agendă după ce o decizie cu privire la această chestiune a fost amânată anul trecut. Nu este clar încă dacă va avea loc un vot oficial asupra acestei probleme contencioase la reuniunea de joi, ţine să sublinieze cotidianul irlandez.

Ziarul aminteşte că Bulgaria şi România au dorit accesul la zona fără paşaport încă de la aderarea la Uniunea Europeană în 2007. În timp ce Comisia Europeană a sprijinit solicitarea lor, a existat o rezistenţă din partea unor state membre. Deşi Parlamentul European a votat în 2011 pentru acordarea permisiunii, unele state membre s-au opus deciziei, printre care şi Olanda, care şi-a exprimat îngrijorări cu privire corupţia din cele două ţări.

Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat că Germania va folosi dreptul de veto pentru a bloca acordul în cazul în care Bulgaria şi România solicită joi un vot.

Problema eligibilităţii Bulgariei şi României în Schengen a apărut într-un moment de dezbatere în Europa şi în special în Marea Britanie, privind imigraţia din cele două ţări, notează cotidianul.

Din ianuarie 2014, cetăţenii bulgari şi români vor avea dreptul de a locui şi munci în alte ţări din Europa, fapt care a determinat unele cercuri să se aştepte la un 'aflux' de imigranţi din aceste zone.

În timp ce cetăţenilor bulgari şi români li s-a permis să călătorească în cadrul UE odată cu aderarea ţărilor lor în 2007, unele state membre au fost autorizate să impună controale temporare cu privire la drepturile lor de muncă, de până la şapte ani. Irlanda a ridicat deja restricţiile, dar restricţiile Marii Britanii vor expira la sfârşitul anului.

Irish Times mai relevă în acest context că Bulgaria se confruntă cu o criză politică în urma demisiei guvernului premierului Boiko Borisov, luna trecută, pe fondul unor ample proteste generate de standardele de trai.

Cotidianul britanic Daily Mail subliniază la rândul său că Germania va opri România şi Bulgaria să se alăture Schengen, în cazul în care cele două ţări fac presiuni pentru a adera, la consiliul de joi. Hans-Peter Friedrich a avertizat ambele ţări că dacă insistă privind aderarea la Schengen 'Germania va opune un veto iar ele nu vor reuşi''.

Daily Mail comentează că este un limbaj puternic din partea unui politician versat într-un discurs mai diplomatic, dar Germania se confruntă cu o ''invazie'' de imigranţi din ambele ţări, în contextul în care mai multe oraşe experimentează tensiuni sociale extreme drept rezultat.

Când a fost întrebat dacă România şi Bulgaria ar putea avea o zona Schengen la un aeroport sau port major, Friedrich a declarat: 'Nu', adăugând: 'Conceptul de a acorda acces liber în anumite zone, cum ar fi sosirile pe calea aerului sau prin porturile maritime, este de asemenea inacceptabil''. 'UE a evaluat mult timp dacă România şi Bulgaria sunt pregătite pentru a fi acceptate în spaţiul Schengen. Ultimul raport anual a arătat progrese, dar nu este suficient'', a mai spus demnitarul german.

''Bulgaria şi România trebuie să fie mai ferme în lupta împotriva corupţiei. Cei care obţin o viză prin mituire ar putea ajunge în Germania fără controale suplimentare', a adăugat ministrul. El a cerut, de asemenea, sancţiuni mai stricte pentru oricine încearcă să înşele sistemul de asistenţă socială al unei ţări.

Drept răspuns, ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a avertizat liderii europeni că excluderea ţării sale de la regulile care permit cetăţenilor ei să călătorească fără paşaport nu ar face decât să le amintească românilor de linia de separare din epoca comunistă, de dinainte de 1989. Totodată, el a subliniat că românii nu au fost întrebaţi după al Doilea Război Mondial dacă doresc să fie de partea cealaltă a zidului cu Stalin, în loc să fie cu Churchill.

Daily Mail mai notează că Friedrich, în cadrul unei replici sarcastice ce vizează ''mandarinii'' de la Bruxelles care iau decizii fără consultarea populaţiei din UE, a adăugat: 'Comisia trebuie să înveţe să acorde o atenţie mai mare punctelor de vedere şi sensibilităţilor oamenilor din statele membre ale UE''. ''Atitudinea de tipul 'vom închide un ochi; principalul este ca UE să continue să crească' nu mai este acceptabilă pentru cei care trebuie să răspundă în faţa cetăţenilor'', a subliniat el.

Express remarcă faptul că o reacţie împotriva ridicării controalelor la frontieră cu România şi Bulgaria pare să se răspândească în Europa, când se constată că însăşi Germania vrea sa blocheze circulaţia cetăţenilor din aceste ţări.

Hans-Peter Friedrich a avertizat că planurile ar putea declanşa un val masiv de turism în scopul beneficiilor şi a recunoscut că împărtăşeşte preocupările britanice legate de afluxul de imigranţi care se prefigurează.

Într-un interviu pentru BBC, Friedrich a declarat că dreptul la libera circulaţie oferă tuturor oamenilor din Europa posibilitatea de a merge în altă ţară pentru a munci sau învăţa, dar nu ar trebui să li se permită să meargă în Germania sau Marea Britanie doar pentru a obţine asistenţă socială.

'Acesta este motivul pentru care dorim să-i trimitem pe oameni înapoi şi acesta este lucrul pe care trebuie să-l reglementăm în legislaţia europeană. Nu există nicio problemă atunci când oamenii vin în Germania pentru a munci, este ceea ce dorim în Europa, dar nu vrem ca oamenii să vină doar pentru a obţine asistenţă socială' .

Remarcile sale sunt văzute drept cea mai puternică confirmare de până acum că opoziţia Marii Britanii faţă de relaxarea restricţiilor privind imigraţia provenită din Bulgaria şi România găsesc din ce în ce mai mult ecou la nivelurile cele mai înalte din alte ţări ale UE.

Express aminteşte că această evoluţie survine în contextul în care David Cameron le-a cerut miniştrilor guvernului său să propună măsuri de restricţionare a accesului imigranţilor la beneficii şi servicii publice, pentru a reduce stimulentele de a veni în Marea Britanie. Euroscepticii i-au cerut lui Cameron să oprească relaxarea controalelor în materie de imigraţie privind cetăţenii români şi bulgari.

'Faptul că Germania propune să blocheze intrarea României şi Bulgariei în Schengen arată îngrijorarea cu privire la cum este resimţită extinderea constantă a UE în întreaga Europă, nu doar în Marea Britanie', a declarat europarlamentarul britanic din Partidul Independenţei din Marea Britanie, William Dartmouth.

Amintind că miniştrii de interne ar urma să discute aderarea propusă a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, la sfârşitul acestei săptămâni, la Bruxelles, publicaţia subliniază că s-ar putea ajunge la un vot crucial.