Kremlinul se bucură că Trump sancţionează Curtea Penală Internaţională
Oficialii ruşi sărbătoresc decizia preşedintelui american Donald Trump de a sancţiona Curtea Penală Internaţională (CPI), considerând-o o schimbare care va slăbi influenţa globală a Curţii şi va împiedica eforturile Occidentului de a-l izola pe preşedintele Vladimir Putin şi cercul său de apropiaţi, transmite Moscow Times.
Anunţate după ce l-a găzduit la Washington pe premierul israelian Benjamin Netanyahu - el însuşi căutat de CPI - sancţiunile lui Trump împotriva Curţii de la Haga ar putea impune restricţii financiare şi de vize oricărei persoane care ajută anchetele CPI împotriva cetăţenilor americani sau a aliaţilor.
Decizia a fost primită cu satisfacţie şi chiar cu bucurie în rândul înalţilor oficiali ruşi, a aflat The Moscow Times, Moscova considerând-o o lovitură directă la eforturile aliaţilor Ucrainei de a-l transforma pe Putin într-un paria internaţional.
Kremlinul a fost rezervat în răspunsul său public la decizia lui Trump, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, declarând: „Rusia nu recunoaşte CPI. Sancţiunile americane împotriva lor nu sunt treaba noastră”.
„Sunt încântat. Aceasta este o veste grozavă. CPI devenise prea arogantă, iar acum Washingtonul i-a pus la locul lor”, a declarat un oficial de rang înalt de la Kremlin pentru The Moscow Times sub rezerva anonimatului.
Un diplomat rus a fost şi mai tranşant, numind mişcarea lui Trump „un cadou pentru Moscova”.
„Acest lucru nu va schimba situaţia peste noapte, dar îi oferă preşedintelui, echipei sale şi serviciilor sale de securitate mai multă manevrabilitate atunci când planifică călătoriile. Nu vom avea o repetare a fiascoului summitului BRICS din Africa de Sud”, a declarat diplomatul pentru The Moscow Times.
Răspunsul este un contrast puternic cu panica resimţită la Moscova în urmă cu doar doi ani, când CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin şi al comisarului său pentru drepturile copilului, Maria Lviva-Belova, pentru deportări ilegale de copii ucraineni.
Şapte luni mai târziu, Curtea i-a adăugat pe ministrul apărării de atunci, Serghei Şoigu, şi pe şeful Statului Major General, Valeri Gerasimov, pe lista persoanelor căutate pentru atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Mandatul CPI pe numele lui Putin a declanşat o reuniune de urgenţă la Kremlin, unde înalţi oficiali s-au grăbit să evalueze consecinţele.
Preşedintele rus, care este foarte preocupat de securitatea personală, a fost nevoit să anuleze călătorii importante în străinătate, inclusiv o apariţie la un summit BRICS găzduit de Africa de Sud, membru al CPI.
Ca represalii, Rusia a emis mandate de arestare pentru judecătorii şi procurorii CPI implicaţi în cazul Putin şi a incriminat cooperarea cu instanţa. Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent un apărător al războiului, a mers până acolo încât a ameninţat cu un atac nuclear asupra sediului CPI din Haga.
Starea de spirit de la Moscova s-a schimbat semnificativ de atunci.
În septembrie 2024, Putin a testat limitele puterii mandatului CPI vizitând Mongolia, marcând prima sa călătorie - şi singura de până acum - într-o ţară care recunoaşte jurisdicţia Curţii.
Cu sancţiunile lui Trump în vigoare, Kremlinul speră ca şi mai multe uşi se vor redeschide în curând.
Actuali şi foşti oficiali guvernamentali şi de la Kremlin care au vorbit cu The Moscow Times au respins eforturile Curţii de a face dreptate cu aceeaşi frază: „Nu ne pasă”.
