Krasnoiarsk în loc de Gorleben: deşeuri nucleare radiocative germane pentru Rusia?

La începutul anului în Germania s-a aflat despre iniţiativa legislativă a conservatorilor şi liberalilor privind posibila autorizare a exportului de deşeuri radioactive. Ca răspuns la protestele declanşate, guvernul german a declarat că proiectul de lege reprezintă o formalitate, în scopul respectării directivelor Uniunii Europene şi că autorităţile ţării intenţionează înhumarea deşeurilor radioactive pe teritoriul Germaniei. Însă, potrivit cotidianului german Sueddeutsche Zeitung, preluat de Inopressa.ru, unii reprezentanţi ai energeticii nucleare germane elaborau chiar de curând un plan pentru trimiterea de deşeuri radioactive în alte ţări.

Documentele secrete ale companiilor nucleare, ajunse la dispoziţia publicaţiei, demonstrează că managerii din domeniu intenţionau demult să găsească o alternativă la concepţia privind depozitarea pe teritoriul german şi să îngroape deşeurile 'acolo unde acest lucru este în mod evident mai ieftin şi mai uşor de făcut decât în Germania, care renunţă la energetica nucleară: de exemplu, pe teritoriul vast al Federaţiei Ruse, unde standardele de protecţie a mediului sunt mult mai joase'.

Astfel, manageri ai concernului energetic german EnBW, care a provocat recent un scandal din cauza afacerilor suspecte legate de utilizarea uraniului cu destinaţie militară şi transferarea unor sume în valoare de milioane către lobbyistul rus Andrei Bâkov, intenţionau să înhumeze în Rusia deşeuri care apar din activitatea şi demontarea acestei centrale nucleare. Potrivit documentelor făcute publice de Sueddeutsche Zeitung, concernul desfăşura negocieri legate nu doar de lucrările pentru prelucrarea şi înhumarea de elemente care apar la demontare, ci şi de elementele de combustibil consumaţi şi chiar despre înhumarea definitivă a deşeurilor.

Potrivit publicaţiei germane, în septembrie 2006 conducerea EnBW discuta la şedinţe despre cooperarea cu Rusia: de exemplu, 'optimizarea' centralei nucleare de la Obrigheim (oprită în 2005), cu ajutorul 'înhumării pe termen lung a deşeurilor radioactive şi a înhumării definitive într-un depozit accesibil reprezentanţilor diverselor ţări'. Mai mult decât atât, managerii întreprinderii luau în calcul posibilitatea 'înfiinţării unei infrastructuri pentru demontare în afara Germaniei, în scopul evitării procesului de durată pentru obţinerea de avize din Germania'.

După cum subliniază Sueddeutsche Zeitung, schema de acţiuni ale EnBW trebuia să fie accesibilă şi pentru alţi operatori de centrale nucleare, iar Rusia trebuia, probabil, să preia în masă deşeurile nucleare din Occident.

Potrivit documentelor menţionate, Rusiei i-ar fi fost deja făcută o propunere în acest sens, iar ca partener pentru demontarea centralei nucleare Obrigheim era luat în calcul Atomprom, un holding nuclear rusesc ce se crea în acel moment. Holdingului Atomprom i-ar fi revenit 49% din acţiunile întreprinderii mixte, iar 51% urmau să-i revină 'fiicei' EnBW. Respectiva propunere prevedea construcţia la Sankt Petersburg a unui centru de reciclare a deşeurilor cu sobe de topire. Potrivit unor calcule preliminare, proiectul necesita investiţii în valoare de 400 de milioane de euro, precum şi cheltuieli de exploatare pe 15 ani, în valoare de 65 de milioane de euro. EnBW urma să investească 10% din această sumă.

În proiect mai era implicată şi Academia de Ştiinţe a Rusiei, al cărei vicepreşedinte Nikolai Laverov nota, la câteva zile după discutarea planurilor corespunzătoare în prezidiul EnBW, că va fi garantată 'utilizarea topitoriei cu plasmă, o depozitare intermediară şi prelucrarea componentelor de la reactorul Obrigheim'. Laverov scria, de asemenea, că înfiinţarea pe teritoriul Rusiei a unui asemenea centru de depozitare şi prelucrare 'face parte din propunerile transmise oficial preşedintelui rus' în timpul summitului de la Sankt Petersburg.

Chiar şi guvernul german era la curent cu planurile de cooperare dintre Rusia şi Germania în vederea demontării centralei nucleare: la cererea 'verzilor', acesta a anunţat că în noiembrie 2006, în timpul întrevederii dintre fostul ministru-adjunct al economiei germane, Bernd Pfaffenbach, şi vicepreşedintele 'Rosatom', Andrei Malâşev, s-a discutat despre 'cooperarea comercială în domeniul întreruperii activităţii de obiective nucleare'.

Sueddeutsche Zeitung precizează că aducerea de deşeuri nucleare pe teritoriul Rusiei, 'în scopul depozitării intermediare şi a înhumării definitive, precum şi al regenerării', este permisă legislativ din 2001. Potrivit cotidianului german, autorităţile ruse speră la un 'business de miliarde', evaluat de experţi la 30 de miliarde de euro.

Totodată, EnBW informează că nu a dus în Rusia deşeuri nucleare şi nu plănuia să devină intermediar pentru alte firmele occidentale în vederea transportării de deşeuri nucleare în străinătate.