Kievul continuă 'circul politic pe vreme de ciumă economică' (presa rusă)

Întrevederea de luni, 4 martie, dintre preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Viktor Ianukovici, nu a adus nicio surpriză, la care, de altfel, nimeni nu se aştepta. Însă, de data aceasta Ianukovici a trebuit să ajungă până la reşedinţa Zavidovo din afara Moscovei, ceea ce subliniază încă o dată caracterul mai puţin festiv al negocierilor. Putin i-a explicat omologului său ucrainean avantajele Uniunii Vamale şi ale unui parteneriat mai strâns cu Rusia, iar Ianukovici s-a eschivat din nou, încercând să obţină soluţionarea problemei livrărilor de gaz, însă fără a renunţa la cursul european, notează, marţi, cotidianul rus Utro.

În final, situaţia a rămas neschimbată, însă Ianukovici nu se deziluzionează: promite să pună problema revizuirii acordurilor de la Harkov, încercând să-i vândă pentru a doua oară Moscovei dreptul de închiriere a bazei de la Sevastopol.

De fapt, această atitudine a fost dictată de rezultatele modeste ale summitului UE-Ucraina din februarie, în timpul căruia lui Ianukovici i s-a spus direct că Ucraina nu poate fi membră a Uniunii Vamale şi în acelaşi timp să aibă o zonă de liber schimb cu ţările din UE, la care liderul ucrainean a răspuns că integrarea în UE rămâne o decizie strategică a Kievului. Acum, orice pas a lui Ianukovici în altă direcţie va fi interpretat de Bruxelles ca evadare, iar o săritură pe loc - o provocare. Preşedintele ucrainean nu-şi poate permite nimic asemănător, cu atât mai mult în actuala lui situaţie, subliniază cotidianul rus.

De aceea, indiferent ce ar conveni Ianukovici şi Putin, principalul trend - ca Ucraina să stoarcă tot ce se poate din Rusia şi să fugă spre UE - rămâne acelaşi. 'În plan tactic, este în avantajul Ucrainei să fie membru al Uniunii Vamale, iar cu Europa să amâne orice fel de zonă de liber schimb. Cu Rusia, însă, relaţiile trebuie stabilite în aşa fel încât acestea să nu fie 'pentru totdeauna'', explică politologul ucrainean Mihail Pogrebinski. În astfel de jocuri, condimentate cu reîmpărţirea proprietăţilor şi lupta pentru funcţii, îşi petrece vremea elita ucraineană, potrivit Utro.

Între timp, problemele Ucrainei se amplifică: industria se distruge, bani nu există, poporul se 'sălbăticeşte'. Potrivit unui recent sondaj de opinie, trei pătrimi din populaţia Ucrainei nu are nicio siguranţă pentru ziua de mâine. De asemenea, încrederea în politicieni şi organismele puterii de stat oscilează între 1 şi 3%. Sociologii afirmă că pe Ianukovici îl va salva de 'primăvara arabă' doar lipsa de popularitate a opoziţiei.

Cu toate acestea, 'circul politic pe vremea ciumei economice continuă': preşedintele Ianukovici se perpeleşte ca pe jar, parlamentarii se bat, liderul mişcării naţionaliste 'Svoboda' este sprijinit de cei care doresc 'lichidarea scursurilor societăţii ucrainene', de la locuitorii regiunii Doneţk până la rusofoni, iar partidul neparlamentar 'Ucraina Noastră' a lui Viktor Iuşcenko se destramă şi organizează o reprezentaţie de autodizolvare nelegitimă, relatează cotidianul rus menţionat.

Între timp, poporul ucrainean trăieşte tot mai mult după cum îl taie capul. Nu se poate spune că ucrainenii au amuţit: dimpotrivă, oamenii comentează cu energie noile tertipuri ale politicienilor, însă fac acest lucru ca 'printre altele'. În general însă, continuând să trăiască după cum s-au obişnuit - agitându-se cu disperare în încercarea de a câştiga ceva bani - ucrainenii împărtăşesc de regulă dorinţa elitelor politice ale ţării de a se folosi de gazul rusesc ieftin şi de piaţa de desfacere a Rusiei, iar în acelaşi timp de creditele şi tehologiile occidentale, dar mai ales de posibilitatea de a călători în Europa fără vize. Se pare că ucrainenii preferă să nu se gândească la faptul că eschivarea de la aderarea în Uniunea Vamală ar putea nu doar să-i lase fără posibilitatea de a munci în Rusia, ci şi să le limiteze posibilitatea de a călători liber în această ţară, constată Utro.

Cotidianul rus menţionat consideră că ar fi cazul ca Moscova să-i amintească puterii de la Kiev că regimul cel mai favorabil în relaţia cu Ucraina a fost implementat în Rusia tocmai în ajunul alegerilor din 2004, în speranţa că, devenind preşedinte, Ianukovici va pune capăt oscilaţiilor între Est şi Vest. De atunci au trecut zece ani. Ucraina a trecut prin 'revoluţia portocalie' şi 'marasmul preşedinţiei lui Iuşcenko', Ianukovici a devenit în sfârşit preşedinte, iar în 2015 urmează noi alegeri prezidenţiale.

Însă, în linii mari jocul a fost deja făcut şi puţini se îndoiesc de faptul că Ucraina, chiar dacă se va întoarce spre Rusia, va face acest lucru 'nu înainte de a bea din cupa integrării europene şi de a se transforma într-o ţară interesantă exclusiv pentru exploatarea resurselor agrare şi a zăcămintelor, cu o infrastructură degradată şi o populaţie frustrată', conchide ziarul rus.