Kaja Kallas, premierul Estoniei, va conduce diplomaţia UE. De ce mulţi din ţara sa se bucură de "promovarea" ei?

La 27 iunie, în cadrul unui summit la Bruxelles, liderii UE au aprobat candidatura premierului estonian Kaja Kallas la funcţia de înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate.

De fapt, această poziţie este similară cu cea de ministru al afacerilor externe al întregii UE - şi este considerată una dintre poziţiile cheie în ierarhia de conducere de la Bruxelles.

Kallas a reuşit să ajungă în vârful acestei ierarhii în primul rând datorită poziţiei sale dure faţă de Rusia. Natura sa intransigentă a făcut-o unul dintre cei mai populari politicieni din Europa, astfel încât, la un moment dat, ea a fost chiar propusă pentru postul de secretar general al NATO. Dar în Estonia, în acest context, ratingul lui Kallas a scăzut. Sub conducerea sa, economia ţării este în recesiune de trei ani, cu cei mai slabi indicatori din UE.

"Medusa" spune la ce să ne aşteptăm de la Kallas în noul său rol şi ce nu a putut face faţă acasă, potrivit Meduza.io.

"Există un război în Europa, iar aceasta este cea mai importantă problemă pentru politica externă a UE. Instabilitatea crescândă atât la nivel global, cât şi în vecinătatea Uniunii Europene necesită, de asemenea, atenţia noastră", a declarat Kaja Kallas într-un discurs în care şi-a anunţat noua numire.

Funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate îi conferă responsabilitatea pentru politica externă a UE - dar nu îi conferă prea multă putere. Kallas va face propuneri care pot fi acceptate numai cu sprijinul unanim al tuturor ţărilor membre.

De asemenea, ea va acţiona în numele UE în cadrul negocierilor, va prezida consiliul miniştrilor responsabili pentru apărarea, comerţul şi afacerile externe ale ţărilor lor şi va gestiona un corp diplomatic de 4.000 de persoane în întreaga lume.

Kallas este unul dintre cei mai aprigi critici ai Rusiei, unde este chiar pusă pe lista persoanelor date în urmărire - nu pentru apelurile la sancţiuni, ci pentru transferul monumentelor sovietice din Estonia, care a fost considerat un ultraj la adresa memoriei istorice.

Chiar înainte de invazia rusă pe scară largă în Ucraina, Kallas a spus că Federaţia Rusă este periculoasă şi a cerut să se asculte previziunile analiştilor care se aşteptau la izbucnirea războiului.

Ca urmare, previziunile îndeplinite au sporit autoritatea lui Kallas, care acum poate spune: "V-am spus eu", scrie revista The Economist. În acelaşi timp, o poziţie antirusească dură devine tradiţională pentru şeful diplomaţiei europene. Predecesorul lui Kallas, spaniolul Josep Borrell, chiar înainte de numirea sa în 2019, a numit Rusia un inamic şi o ameninţare.

Cum şi-a pierdut Kallas punctele politice acasă: probleme economice şi cetăţeni acuzaţi de "văicăreală"

"Dacă mă întrebaţi cum se va descurca Kallas la Bruxelles, vă voi răspunde că în mediul european se descurcă mult mai bine decât acasă", spune CEO Äripäev, Igor Rõtov, despre premierul demisionar. În politica estoniană, Kallas a reuşit deja totul: a condus Partidul Reformei, fondat de tatăl său, a condus guvernul şi a obţinut cel mai mare număr de voturi din istorie în alegerile parlamentare din primăvara anului 2023. Ambiţia a împins-o mai departe.

"Ea se simte confortabil acolo (la Bruxelles), este foarte autoritară acolo", notează Rõtov. În Estonia - nu mai este.

Potrivit ultimelor sondaje, ratingul lui Kallas a scăzut la 17%, la jumătate faţă de vârful atins în vara anului 2023. La alegerile pentru Parlamentul European din iunie, Partidul Reformei a ocupat doar locul al treilea.

Este în primul rând o chestiune de economie.

"Cei trei ani ai lui Kallas ca prim-ministru al Estoniei s-au dovedit a fi un eşec total. În întreaga istorie a ţării (chiar dacă numărăm din 1918), Estonia nu a fost niciodată pe ultimul loc în ceea ce priveşte indicatorii economici în Europa, cu atât mai puţin timp de mai mulţi ani la rând", comentează Andrey Korobeinik, fost coleg al lui Kallas din Partidul Reformator, iar acum membru al Parlamentului unicameral al Estoniei, din partea partidului de opoziţie Partidul de Centru.

Rõtov este, de asemenea, de acord cu această evaluare: "Suntem singura ţară din UE al cărei PIB este pe roşu. Şi [ne dezvoltăm] mai rău decât Rusia, decât Bielorusia, chiar şi decât Letonia şi Lituania. Aceasta este o situaţie destul de neobişnuită".

PIB-ul Estoniei este în scădere de doi ani la rând, scăderea din 2023 fiind mai mare decât în oricare altă ţară din UE. O scădere este prevăzută şi pentru 2024, în timp ce tuturor celorlalte ţări li se promite deja creştere. Estonia a fost, de asemenea, lider în ceea ce priveşte creşterea preţurilor în 2022, inflaţia atingând 22%. Acest lucru a fost influenţat de particularitatea preţurilor la energia electrică, unde preţul pentru consumator depinde direct de cursul de schimb.

"Saltul preţurilor la energie, care este complet inimaginabil în condiţiile noastre, a dus la scăderea bruscă a competitivităţii companiilor estoniene de export", explică Raivo Vare, politician estonian, antreprenor şi economist.