Justiţia, sub asalt. Noile maşinaţiuni promovate de Guvernul Grindeanu, sub lupa juriştilor

Iniţiativa Guvernului Grindeanu privind graţierea este neconstituţională, inoportună şi nu va rezolva problemele sistemului penitenciar. La fel de problematice sunt şi modificările care vizează abuzul în serviciu - infracţiune regăsită într-o treime din dosarele DNA, a atras atenţia Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţiei pe site-ul său.

Abuzul în serviciu

"Prin proiect se dezincriminează abuzul în serviciu care a produs un prejudiciu de până la 200.000 lei. Întrucât în România o treime din dosarele DNA sunt de abuz în serviciu, comise la toate nivelurile şi în toate instituţiile, considerăm că impunerea unei limite atât de ridicate pentru ca fapta să fie infracţiune este nerealistă. Ceea ce trebuie să intereseze statul este recuperarea banului public. Mai mult, urmează să fie puşi în libertate toţi cei condamnaţi definitiv pentru această infracţiune, iar dosarele aflate pe rol vor fi închise.

Prin acelaşi proiect se dezincriminează abuzul în serviciu care a generat vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice. Deşi Ministerul Justiţiei motivează această modificare cum că ar fi impusă de decizia CCR nr. 405/2016, lecturând această decizie constatăm că nu a fost atins acest aspect. Evident, urmează să fie puşi în libertate toţi cei condamnaţi definitiv pentru această infracţiune, iar dosarele aflate pe rol vor fi închise.

De asemenea, se prevede că infracţiunea de abuz în serviciu cu prejudiciu de peste 200.00 lei va fi sancţionată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Or, în prezent, pedeapsa este închisoare 2-7 ani. În condiţiile în care numărul acestor infracţiuni comise în România este în creştere, nimic nu justifică scăderea cuantumului pedepsei legale. Mai mult, urmează să fie reevaluate pedepsele celor condamnaţi definitiv şi aflaţi în penitenciar şi să li se aplice noua lege, mai favorabilă, ceea ce înseamnă că mulţi vor fi puşi în libertate.

În fine, infracţiunea de abuz în serviciu se va pedepsi numai dacă se depune o plângere prealabilă de către cel prejudiciat în termen de 3 luni de la data când cel vătămat a aflat de comiterea faptei. Aceasta înseamnă că denunţurile şi sesizările din oficiu nu pot fi utilizate. Or, în condiţiile în care abuzul în serviciu cu prejudiciu de peste 200.000 lei vizează în special instituţiile publice şi că el este comis, de regulă, de conducătorul instituţiei, nimeni nu va formula plângere prealabilă împotriva lui însuşi."

Graţierea

"Graţierea înseamnă scutirea de a mai executa pedeapsa, în tot sau în parte, dispusă de instanţa de judecată: cei sancţionaţi cu amendă penală nu o vor mai achita; cei condamnaţi la pedeapsa închisorii nu vor mai fi închişi în penitenciar; cei închişi deja în penitenciar vor fi eliberaţi. Ei vor avea cazier în continuare.

Până acum nu a fost niciodată adoptată o OUG de graţiere. Mai mult, Ordonanţă de Urgenţă nu poate fi dată decât în mod excepţional, când există urgenţă deosebită. Regula este, conform art. 73 alin. 3 din Constituţia României, că graţierea colectivă se dispune prin lege organică. În acest domeniu nu pot fi adoptate nici ordonanţe de către Guvern, potrivit art. 115 din Constituţie. Legea 546/2002 arată că numai Ministerul Justiţiei poate iniţia o lege de graţiere, la propunerea motivată a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care să fie apoi votată de Parlament. După ştiinţa noastră, nu există o astfel de propunere până în prezent.

Urgenţa unei astfel de ordonanţe nu se justifică. Opiniile exprimate anterior de miniştrii justiţiei care au ocupat acest portofoliu au fost exprimate clar în acest sens. Mai mult, chiar în nota de fundamentare a OUG se arată că problema supraîncărcării penitenciarelor este veche, ea fiind semnalată încă din 2012. De asemenea, atragem atenţia că, graţie noilor coduri penale, populaţia penitenciară este în scădere, aşa cum rezultă din rapoartele anuale oficiale ale ANP.

Graţierea nu va rezolva problema suprapopulării locurilor de detenţie şi a condiţiilor improprii de cazare a deţinuţilor. Ministrul Justiţiei a declarat public că aproximativ 2500 de persoane vor beneficia de graţiere. Dacă ţinem seama de faptul că eliberarea unor deţinuţi va avea loc în plin sezon rece, unii dintre ei nemaiavând imobil de locuit, alţii nemaiavând un loc de muncă şi nici posibilitatea să se angajeze întrucât au cazier şi de faptul că în România rata recidivei este de peste 50%, estimăm că până la sfârşitul anului ne vom confrunta cu aceeaşi situaţie din prezent care, chipurile, ar justifica legea graţierii.

Prezentul proiect contravine practicii legislative din România. Astfel, actele normative de graţiere adoptate după instaurarea comunismului au fost Decretul 421/1955, Decretul 315/1959, Legea 25/1967, Decretul 9/1974 şi Decretul 222/1976, Decretul 115/1977, iar după Revoluţia din 1989 au fost Decretul-lege 3/1990. Decretul-lege 23/1990, Legea 137/1997 şi Legea 543/2002. Toate acestea, de regulă, au beneficiat de graţiere doar cei sancţionaţi de instanţa de judecată cu închisoare de maxim 2 ani, iar cei care au împlinit vârsta de 60 de ani numai dacă au fost sancţionaţi cu închisoare de maxim 5 ani. Or, prin prezentul proiect se urmăreşte graţierea celor condamnaţi până la 5 ani închisoare, iar cei peste 60 de ani vor fi scutiţi de efectuarea a jumătate din pedeapsa aplicată de judecători.

Graţierea va duce la o supraaglomerare rapidă a instanţelor de judecată. Pentru punerea în aplicare imediată a noului act normativ, este nevoie de o hotărâre judecătorească. Având experienţa actelor normative similare din trecut, instanţele de judecată vor fi sesizate cu mii de cereri, inclusiv de la cei care nu au dreptul la graţiere, cu speranţa că poate vor beneficia de această formă de clemenţă.

Soluţia avansată de VeDemJust: Proiectul de OUG, care este şi neconstituţional, şi inoportun va trebui retras de către iniţiator. "În opinia noastră, statul român trebuie să dezvolte ample programe preventive, începând cu educaţia juridică în şcoli, precum şi ample programe de reinserţie socială a foştilor deţinuţi."