Justiţia în zodia Savonea. Camelia Bogdan primeşte o lovitură în războiul cu Dan Voiculescu. Judecătoarea anunţă că merge la Bolojan
Camelia Bogdan, judecătoarea exclusă din magistratură după ce l-a condamnat pe Dan Voiculescu, a formulat recursuri în Justiţie după ce judecătorul Mihai Mihalcea i-a respins cererea de recuzare a judecătoarei Lia Savonea într-un dosar în care Bogdan se luptă cu GRIVCO. În respectivul dosar, compania fondată de mogulul Antenelor a dat-o în judecată pentru a declanşa urmărirea penală împotriva ei.
Camelia Bogdan o acuzase pe Savonea de lipsă de imparţialitate şi încălcări ale procedurilor legale în dosarul respectiv. Mai exact, ea a acuzat i s-a adus o acuzaţie penală fără a fi audiată, fără a i se aduce la cunoştinţă faptele imputate şi fără respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi a dublului grad de jurisdicţie. Judecătoarea a arătat recent, într-un interviu pentru Epoch Times, că Savonea a dat-o de două ori pe mâna Inspecţiei Judiciare, într-o campanie de hărţuire a ei.
Cererea de recuzare a fost judecată de judecătorul Alexandru Mihai Mihalcea. În 2014, Mihalcea a fost coleg cu Camelia Bogdan în completul care l-a condamant pe Dan Voiculescu la 10 ani închisoare în dosarul ICA.
Fosta magistrată îl acuză pe Mihalcea că i-a respins nefundamentat cererea de recuzare şi sugerează că acesta a cedeat presiunilor exercitate asupra lui de Inspecţia Judiciară prin judecătoarea Lia Savonea: "Domnul judecător Mihai Mihalcea nici măcar nu a avut curajul să insereze în cererea de recuzare aspectele care vizau raporturile dumnealui cu doamna judecător Lia Savonea, care l-a determinat să tergiverseze executarea ordinului de confiscare a ICA prin amânarea introducerii în ECRIS a Deciziei nr.85/2016, după ce a chemat două brigăzi de inspectori la sediul Curţii de Apel Bucureşti când trebuia să ne pronunţam. Repet, pe lângă acuzaţiile care ni se aduc atât mie, cât şi colegului Mihai Mihalcea, mi se mai impută şi că domnului judecător Mihai Mihalcea nu i-a plăcut că am motivat exhaustiv Decizia nr.85/2016, dar nu se spune că atât eu, cât şi colegul Mihai Mihalcea eram în cercetare disciplinară, iar unul a cedat presiunilor exercitate de Inspecţia Judiciară prin judecătorul Lia Savonea", susţine Camelia Bogdan.
Într-o amplă declaraţie pentru Epoch Times, judecătoarea mai anunţă că va sesiza autorităţile internaţionale despre situaţia abuzurilor la care este supusă în România şi că urmează să fie primită în audienţă de către unul dintre consilierii preşedintelui interimar al României, Ilie Bolojan, cu atribuţii pe Rule of Law.
Redăm integral declaraţia Cameliei Bogdan:
Am formulat, conjunct cu o cerere de completare a dispozitivului, patru recursuri împotriva încheierii pronunţate de către judecătorul Mihai Mihalcea, deoarece a respins implicit cererile de sesizare ale Curţii Constituţionale, fiind aplicabile motivele de recurs din Codul de procedură civilă, drept comun, conform alin.2 Cod procedură civilă, în soluţionarea recursului prev.de art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Şi cererea de completare a dispozitivului este fondată tot pe disp.art.2 alin.2 Cod procedură civilă, deoarece procedura nu este reglementată în Codul de procedură penală.
În cadrul procedurii de completare a dispozitivului am solicitat judecătorului Mihai Mihalcea să se abţină de la judecarea cauzei, formulând o cerere de sesizare a CEDO pentru interpretarea imparţialităţii dumnealui de a mă judeca într-o cauză în care este folosit ca instrument al răzbunării oligarhilor, nefiind citat de doamna judecător Lia Savonea şi respingându-i cererea de recuzare, în contraprestaţie. Am formulat şi cerere de recuzare a domnului Mihai Mihalcea, care urmează să fie soluţionată de domnul judecător Mihai Udroiu. Am invocat şi alte cereri de sesizare a CCR, a căror respingere, implicită sau explicită, îmi deschide calea altor proceduri.
Domnul judecător Mihai Mihalcea nici măcar nu a avut curajul să insereze în cererea de recuzare aspectele care vizau raporturile dumnealui cu doamna judecător Lia Savonea, care l-a determinat să tergiverseze executarea ordinului de confiscare a ICA prin amânarea introducerii în ECRIS a Deciziei nr.85/2016, după ce a chemat două brigăzi de inspectori la sediul Curţii de Apel Bucureşti când trebuia să ne pronunţăm. Repet, pe lângă acuzaţiile care ni se aduc atât mie, cât şi colegului Mihai Mihalcea, mi se mai impută şi că domnului judecător Mihai Mihalcea nu i-a plăcut că am motivat exhaustiv Decizia nr.85/2016, dar nu se spune că atât eu, cât şi colegul Mihai Mihalcea eram în cercetare disciplinară, iar unul a cedat presiunilor exercitate de Inspecţia Judiciară prin judecătorul Lia Savonea.
Nici până acum CSM nu mi-a comunicat declaraţiile de abţinere formulate de doamna judecător Lia Savonea în procedurile mele disciplinare în care scrie expressis verbis că a chemat Inspecţia Judiciară să descindă la Curtea de Apel Bucureşti în raport cu activitatea mea şi nici lucrarea nr.4748/2016 prin care doamna judecător LIA SAVONEA a sesizat CSM-ul pentru că domnului judecător Mihai Mihalcea i-a fost frică să sesizeze CSM-ul. Am făcut dovada înregistrării lucrării şi comunicarea Secretarului General că lucrarea nr. 4748/2016 a fost discutată, fără a se comunica conţinutul acesteia, pentru a se putea vizualiza numele meu şi a judecătorilor Mihai Mihalcea şi Lia Savonea.
În fapt, Cererea de recuzare a doamnei judecător LIA SAVONEA a fost repartizată la C12 CP al ÎCCJ, prezidat de fostul coleg de complet MIHAI MIHALCEA, care ar fi trebuit să fie citat ca persoană deferită judecăţii ca şi mine în dosarul nr.2655/1/2023, plângerile unora dintre condamnaţi fiind formulate împotriva completului. Având în vedere că domnul Mihai Mihalcea este martor în raport cu evenimentele, a încălcat standardele CEDO prin soluţionarea cererii de recuzare, deoarece judecătorul Mihai Mihalcea avea obligaţia să formuleze declaraţie de abţinere a dumnealui de la soluţionarea cererii de recuzare a doamnei judecător Lia Savonea. Mai mult decât atât, una din acuzaţiile aduse mie este că domnul Mihai Mihalcea nu a dorit să se expună prin semnarea deciziei nr.85/2016 dorindu-se tragerea la răspundere a mea pentru că aplic standarde internaţionale în materia recuperării produsului infracţiunii. Întrucât doamna judecător Lia Savonea nu a invocat inadmisibilitatea plângerii, chiar şi în această procedură inadmisibilă, am cerut să mi se respecte dreptul meu la un proces echitabil, solicitând să mi se aducă la cunoştinţă acuzaţiile, să îmi pregătesc apărarea şi am cerut administrarea de probe, printre martorii chemaţi în apărare fiind judecătorii LIA SAVONEA şi MIHAI MIHALCEA.
În speţă, judecătorul MIHAI MIHALCEA este persoana dedusă judecaţii, priminind soluţie de clasare prin aceeaşi rezolutie de clasare, dar nu este citat în proces de către judecătorul LIA SAVONEA, în contraprestaţie judecătorul MIHAI MIHALCEA respingându-i cererea de recuzare.
Eu am motivat recuzarea doamnei judecător LIA SAVONEA pentru menajarea domnului Mihai Mihalcea prin 'necitarea părţilor cu care sunt în coparticipaţie procesuală (e.g. domnul judecător Mihai Mihalcea, domnul Preşedinte Traian Băsescu), a căror citare devine obligatorie, deoarece eu solicit, prin prezenta, continuarea procesului penal, în vederea demonstrării nevinovăţiei' (paragraf b5 filă 12 cerere de recuzare). În contraprestaţie, domnul judecător Mihai Mihalcea i-a respins cererea de recuzare.
Am mai invocat ca temei al recuzării cunoaşterea ex propriis sensibus a influenţării domnului judecător Mihai Mihalcea să nu semneze Decizia nr.85/2016, cu consecinţa directă a tergiversării executării ordinului de confiscare din dosarul privatizării frauduloase a fostului Institut de Chimie Alimentară în următorii termeni:
Cunoaşterea ca martor a obiectului lucrării 4748/2016 a CSM, alcătuită pe marginea redactării deciziei nr.85/2016, de interpretare a deciziei 888/2014 a Curţii de apel Bucureşti, secţia a II-a penală. În calitate de preşedinte de instanţă, a sesizat CSM-ul şi l-a determinat pe colegul MIHAI MIHALCEA să nu semneze decizia nr.85/16, pronunţată în data de 25.01.2016, în baza căreia s-a trecut în patrimoniul statului produsele directe şi indirecte ale privatizării frauduloase ale Institutului De Chimie Alimentară, inclusiv imobilul petenţilor Grivco, situat în Gârlei 1 b şi Gârlei 1 d, asupra căreia trebuie să se pronunţe în cauza (motiv de recuzare prev. şi ped în art.64 alin.1.lit.c, f c.pr.pen.).
Cu ocazia judecării cererii de lămurire a dispozitivului, a chemat, în data de 25.01.2016, la sediul Curţii de Apel Bucureşti, într-o zi de şedinţă, inspecţia judiciară de două ori, obligându-mă să intru în cercetare disciplinară şi înainte şi după şedinţa în care trebuia să pronunţăm decizia nr.85/2016 de interpretare a dispozitivului deciziei nr. 888/8.08.2024. (a se vedea anexa 7- deciziile de respingere a sesizării pronunţate de IJ în cauzele în care cercetarea disciplinară s-a derulat în data de 25.01.2016).
În aceeaşi săptămână, în care trebuia să redactez respectiva decizie, a mai chemat, în data de 28.01.2016, încă o dată, Inspecţia Judiciară. (anexa 7)
După rămânerea în pronunţare, dar înainte să primim o soluţie în dosarele disciplinare, a determinat pe colegul de complet, Mihai Mihalcea, să nu semneze decizia nr. 85/2016, ştiind că eu îmi doream introducerea acesteia în ECRIS în termenul legal şi sesizând CSM-ul cu privire la faptul că domnul judecător Mihalcea nu vrea să semneze hotărârea. În cele din urmă, contrar standardelor de redactare a opiniei concurente, colegul Mihai Mihalcea a scris în cuprinsul deciziei că nu e de acord cu soluţia, fără a face o proprie analiză în fapt şi în drept a problemei asupra cărora am rămas în pronunţare, iar doamna judecător Lia Savonea a sesizat CSM-ul (anexa 7).
În fapt, am fost nevoită accept introducerea în ECRIS a unei decizii la finalul căreia colegul meu de complet şi-a exprimat în mod vădit frica faţă de Inspecţia Judiciară, cu încălcarea oricărui standard de redactare a vreunei opinii judecătoreşti (a se vedea, pentru exigenţele alcătuirii acestora, hotărârea nr.1/2017 a Plenului CCR).
După ce l-a încurajat pe colegul meu de complet să facă rabat de la standardele de redactare a hotărârilor, cu consecinţa tergiversării recuperării la bugetul de stat a produselor directe şi indirecte ale produselor privatizării Institutului de Chimie Alimentară, a sesizat CSM-ul, care refuză să îmi înainteze lucrarea nr. 4748/2016, deşi am înaintat prezenta solicitare în data de 28.01.2025 (anexa 5).
Dovada sesizării CSM de către doamna judecător Lia Savonea pe marginea redactării deciziei nr.85/2016, ce face obiectul lucrării 4748/2016 am făcut-o cu cererea mea înregistrată de către preşedintele CSM, domnul judecător Mircea Aron, eu solicitând urgentarea acesteia (anexa 7)’’.
Domnul judecător Mihai Mihalcea nici măcar nu a redat aceste motive de recuzare, nesoluţionându-mi astfel, cererea de recuzare.
Totodată, am solicitat citarea judecătorului Mihai Mihalcea atât ca martor pe fond, cât şi la soluţionarea cererii de recuzare, mai ales că mi se aduce o acuzaţie că motivez exhaustiv şi i-am depăşit standardele cu ocazia deciziei nr.85/25 ianuarie 2016, pe care a pronunţat-o sub imperiul emoţiilor generate de cercetarea disciplinară din 25.01.2016, brigăzile de inspectori fiind chemate de către doamna judecător LIA SAVONEA. Ulterior, până la pronunţarea rezoluţiei de respingere a sesizării de către Inspecţia Judiciară, domnul judecător Mihai Mihalcea a fost cointeresat de către doamna judecător LIA SAVONEA să nu semneze decizia nr.85/2016. De lege lata, textul disp.art. 67 alin.2 mă împiedică să recuz judecătorul chemat să se pronunţe asupra cererii de recuzare, deşi este persoana deferită judecăţii, săvârşind unele fapte imputate în coparticipaţie procesuală.
Mai lucrez şi la două recursuri întemeiate pe refuzul de a se pronunţa pe soluţionarea unor avize consultative la CEDO, conform Protocolului 16, urmând să solicit Completului de C5 judecători să solicite Completului de HP să clarifice procedura de urmat în situaţia refuzului de a se pronunţa asupra cererilor de sesizare a CEDO. Am antamat chestiuni prealabile, solicitări de avize consultative şi solicitări de neconstituţionalitate şi în cuprinsul cererii de completare a dispozitivului, pentru a veni cu alte remedii procesuale dacă se încalcă Legea. Am întrebat şi pe 544/2001 Preşedintele ÎCCJ dacă judecătorii supremi ştiu că au obligaţia de a se pronunţa pe cererile părţilor în cauzele în care nu sunt incompatibili.
Între timp, îmi pregătesc participarea la conferinţa OCDE din 26-27 martie 2025 pe tema integrităţii funcţionarilor publici. Cer lămuriri pe 544/2001 reprezentanţii statului român cu atribuţii în materia garantării existenţei statului de drept şi înscrierii imperativului RULE OF LAW şi garantarea eficienţei recuperării produsului infracţiunii de la oligarhi pe agenda CSAT. Ca să sesizez autorităţile internaţionale despre situaţia abuzurilor la care sunt supusă în România, trebuie să fac dovada epuizării oricăror remedii existente în ţară. Cum la noi a expirat mandatul AVOCATULUI POPORULUI, aşa că în cele două săptămâni în care mai sunt în România, voi fi primită în audienţă de către unul dintre consilierii Preşedintelui României cu atribuţii pe Rule of Law. Din accesarea surselor deschise, am constatat că în această materie are atribuţii doamna judecător GRAŢIELA CONSTANTIN, cea care l-a condamnat în prima instanţă pe domnul DAN VOICULESCU dispunând prin sentinţă recuperarea produsului infracţiunii de la lotul GRIVCO.
