Juncker recunoaşte existenţa planurilor pentru o forţă comună. Franţa şi Germania lansează un fond de apărare
alte articole
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a recunoscut în cele din urmă în privinţa existenţei unor planuri pentru crearea unei Armate a Uniunii Europene după ce a ieşit la iveală că Franţa şi Germania se află în spatele unui fond comun de apărare, din care vor fi plătite drone şi roboţi pentru a amplifica protecţia blocului.
Juncker a declarat că forţa militară va oferi o greutate mai mare politicii europene externe şi securităţii, aducând controversata forţă militară la un pas mai aproape de a deveni o realitate.
Remarcile sale au avut loc după ce s-a aflat că Bruxelles-ul plănuieşte să folosească pentru prima dată bugetul blocului în scopuri militare, în urma deciziei Marii Britanii de a ieşi din UE.
Fondul European de Apărare propus urmăreşte să finanţeze dezvoltarea de prototipuri militare precum tehnologie în domeniul apărării cibernetice, inclusiv roboţi şi drone. Fondul este promovat de Franţa şi Germania.
Juncker a declarat website-ului german de ştiri Salzburg.com: “O armată europeană nu este un proiect pentru viitorul apropiat. Totuşi, este un proiect care va oferi o greutate mai mare politicii europene externe şi pentru securitate. Chiar dacă mai este mult de mers până acolo, am putea deja să ne concentrăm forţele mai bine [în acea direcţie]”.
“Din exact acest motiv Comisia a propus un Fond European de Apărare”, a mai precizat Juncker.
“Este imperativ să ne îmbunătăţim eficienţa în probleme legate de apărare, în condiţiile în care cel mai recent raport al Conferinţei de Securitate de la München a arătat că, deşi avem 178 de tipuri diferite de sisteme de arme în Europa, SUA are doar 30.
“Statele membre ar putea economisi câteva milioane prin împărtăşirea de vehicule, prin standardizarea muniţiilor şi, în cele din urmă, prin desfăşurarea de cercetări comune şi nu separate”.
Planurile fondului de apărare vor fi dezvăluite la începutul lunii iunie de către Comisia Europeană, care consideră că fondul ar putea cheltui 500 milioane de euro pe an pentru cercetări începând cu 2020. Miniştrii de externe şi ai apărării sunt aşteptaţi să discute proiectul în cadrul unei întâlniri ce va avea loc în această săptămână la Bruxelles.
Marea Britanie a depus mereu eforturi pentru a împiedica formarea unei armate UE, susţinând în mod lipsit de echivoc faptul că acţiunea militară ar trebui coordonată prin NATO şi că Londra se va opune oricărei decizii de creare a unei armate pan-europene.
Totuşi, ieşirea Marii Britanii din clubul de la Bruxelles – care s-ar putea finaliza până în 2020 – a deschis o oportunitate ca superputerile rămase în bloc, precum Germania şi Franţa, să meargă înainte şi să modifice modul în care este furnizată securitatea în cadrul “clubului”.
Ambele naţiuni au manifestat un suport clar pentru cooperare mai strânsă, un lucru împotriva căruia au votat mulţi britanici atunci când au decis ca ţara lor să plece din blocul european.
Planurile pentru o armată UE reprezintă ideea originală a premierului maghiar Viktor Orban, care crede că Europa ar trebui să îşi întărească capabilităţile militare pentru a-şi consolida securitatea.
Deşi statele membre UE lucrează împreună asupra problemelor militare, blocul nu are în prezent propriile sale capabilităţi militare, modelul de securitate fiind centrat pe Alianţa Nord Atlantică.