Juncker avertizează în privinţa unui posibil război în Balcani dacă UE nu "deschide" calea ţărilor fostei Iugoslavii

Membrii Uniunii Europene nu au o opinie comună în ceea ce priveşte extinderea blocului în Balcani, precum şi a altor probleme care zguduie regiunea, precum situaţia din Kosovo.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat marţi în Parlamentul European că UE trebuie să accepte noi membri din vestul Balcanilor pentru a preveni riscul unui nou război în regiune.

“Dacă nu deschidem calea ţărilor din această regiune foarte complicată şi tragică şi dacă nu ne le prezentăm acestora o perspectivă europeană, vom vedea că izbucneşte din nou un război în acea zonă, cum s-a întâmplat în anii 1990”, a precizat Juncker.

“Nu doresc ca războiul să se întoarcă în Balcani şi, prin urmare, trebuie să fim deschişi către ei”, a adăugat el.

Regiunea Balcanilor a devenit punctul fierbinte al Europei după destrămarea fostei Iugoslavii şi declararea unilaterală a independenţei Kosovo de Serbia. De atunci, situaţia din Kosovo a fost o sursă de tensiuni între Belgrad şi Priştina.

În 2011, Bruxelles-ul a convins cele două state să înceapă un dialog pentru normalizarea relaţiilor bilaterale. Totuşi, cele două părţi încă nu au semnat un acord obligatoriu din punct de vedere juridic, deşi conducerea UE a semnalat în repetate rânduri că tratatul de normalizare este o condiţie obligatorie pentru ca ambele ţări să poată intra în blocul european.

Pe lângă Serbia şi Kosovo, Slovenia şi Croaţia au de asemenea o dispută teritorială, ambele ţări revendicând acelaşi teritoriu în Golful Piran de la Marea Adriatică.

Adresându-se Parlamentului European la începutul acestui an, Juncker a afirmat că ţările din vestul Balcanilor care se pregătesc pentru aderarea la UE nu vor putea face acest lucru până când Slovenia şi Croaţia nu îşi vor rezolva disputa legată de frontieră.

Dintre ţările balcanice, Albania, Macedonia, Serbia şi Muntenegru sunt candidate oficiale la UE, iar negocierile de aderare se află în progres cu Serbia (începând cu 2014) şi cu Muntenegru (din 2012). Bosnia şi Herţegovina a depus cererea de intrare în UE în februarie 2016.