JO 2012: Roxana Bîrcă - La un moment dat am avut surpriza că m-am blocat efectiv de tot

Atleta Roxana Bîrcă s-a sufocat, la propriu, în timpul cursei de calificare în finala probei de 5.000 m, de la Jocurile Olimpice 2012, şi nu a mai reuşit să scoată un timp sub 15min20sec, care i-ar fi permis o comportare onorabilă la prima ei olimpiadă.

Cel mai bun rezultat din cariera Roxanei, 24 ani, este locul 5 obţinut la CE 2012 de la Helsinki. Cel mai bun timp din acest sezon este 15min13sec40/100, care este şi record personal, realizat chiar în Finlanda. Chiar dacă ar fi scos din nou acest timp, bucureşteanca nu putea emite pretenţii la calificare.

Tactica Roxanei a fost să stea la coada plutonului până la 3.000 m, şi apoi să avanseze, dar încă de la 2.000 m, ea a pierdut contactul cu ultimele alergătoare şi era clar că nu mai are forţa de a reveni.

"M-am simţit foarte rău în cursă, nu aveam aer, plafonul de nori era foarte jos şi eu sunt foarte sensibilă la lucrul ăsta. Nu sunt dezamăgită că nu am intrat în finală, eram sigur că nu se poate una ca asta. Sunt însă dezmăgită că nu am reuşit să-mi menţin timpul, să alerg la valoarea mea. Azi am prins o zi proastă, nu am pe cine să dau vina, nici mie nu îmi convine. Am vrut să stau mai în spate, pentru că de obicei până la 3000 m toată lumea se bagă şi apoi începe să se rupă plutonul şi aşa s-a întâmplat. Numai că am avut surpriza la un moment dat să mă blochez efectiv. Mi s-au blocat picioarele, braţele, respiraţia, tot. Poate şi presiunea concursului, am fost un pic emotivă şi toate astea m-au încărcat. În ultimul tur când am intrat şi britanica a câştigat, vuietul ăla parcă m-a luat pe sus şi eram purtată aşa pe sus, e clar că îmi mai trebuie şi experienţă la acest nivel", a declarat Bîrcă după cursă.

Atleta opina că diferenţa de temperatură din ţară cu cea de la Londra poate fi o explicaţie pentru eşecurile sportivilor români care au concurat în aer liber. "Majoritatea românilor care au concurat afară, mai ales atletismul, trecerea asta de la 38 de grade de acasă la 19-20 grade, mă mir că nu au răcit. Se simte imediat. După ce am venit am stat cu paracetamol, pentru că am simţit că mă ia durerea de gât".

Bîrcă ştia că nu se poate obţine calificarea în finală, dar dorea să alerge măcar la cel mai bun nivel al ei şi nu s-a gândit niciun moment la abandon, deşi a ajuns la aproape un minut întârziere faţă de câştigătoare. "Obiectivul meu personal era să merg sub 15min20sec, asta îmi doream, să reuşesc măcar să termin cursa cu fruntea sus. Dacă mă simţeam bine, aş fi reuşit să fac o cursă bună. Pentru că s-a trecut la 2000 m în 6min05sec, iar eu puteam fi în coada plutonului cu 6min07sec, şi era ok. Nu m-am gândit la abandon, am ajuns la JO şi am vrut să termin cursa. Am făcut-o pentru mine, a fost un vis să ajung aici, pentru că nu mă aşteptam să mă calific la Olimpiadă. Faptul că am ajuns aici, am considerat că trebuie să rămân cu fruntea sus şi să mă accept în toate momentele".

Există nişte remedii pentru sportivii sensibili la aceste condiţii de concurs, dar sportivii românii nu aui încă acces la ele. "Încă mai căutăm un remediu pentru problema cu vremea nefavorabilă, dar noi românii suntem departe de căutările astea. Dar e şi o chestie genetică, nu la toată lumea este valabilă, sunt persoane care nu au probleme. Eu însă şi la antrenamente păţesc la fel. Sunt nişte picături de oxigenare, ceva, dar nu le avem întotdeauna la îndemână. Sunt momente în care trebuie să faci faţă şi fără. Am venit pe 3 august, aşa am vrut eu să vin cu 4 zile înainte, aşa mi-e bine înainte de concurs, Nu aveam nevoie de o acomodare mai lungă".

Atleta rămâne însă optimistă şi experienţa acestei olimpiade o va ajuta ca în anii viitori să devină şi mai competitivă. "Sunt un om la început de drum, anul ăsta a fost pentru mine extraordinar de bun. Cred că în următorii 2 ani o să reuşesc să mă ridic la nivel european, ceea ce e ok. După locul 5 la Helsinki, dacă Dumnezeu mă ţine sănătoasă, poate la următoarele Europene iau o medalie. Trebui să fiu optimistă, sportul ăsta se face doar cu optimism. Trebuie să ridic fruntea sus şi să merg mai departe".

În proba de 5.000 m, recordul olimpic este deţinut încă de românca Gabriela Szabo cu 14min40sec79/100, stabilit la JO 2000 de la Sydney, în timp ce recordul mondial îi aparţine etiopiencei Tirunesh Dibaba cu 14min15sec11/100 din 6 iunie 2008, la un concurs la Oslo.