James Clapper, dl Surpriză: Cum a manipulat "ţarul informaţiilor" pus de Obama dezbaterile din 2016 şi 2020 împotriva lui Trump
Potrivit lui Paul Sperry via RealClearInvestigations.com, chiar înainte ca Donald Trump şi Hillary Clinton să se confrunte în cea de-a doua dezbatere prezidenţială, James Clapper, pe atunci director al serviciilor naţionale de informaţii, s-a întâlnit la Casa Albă cu un grup restrâns de consilieri ai preşedintelui Obama pentru a pune la cale un plan de publicare a unui raport de informaţii, primul de acest gen, care să avertizeze publicul votant că "guvernul rus" a intervenit în alegeri prin presupusa penetrare a sistemului de e-mail al campaniei Clinton.
La 7 octombrie 2016 - cu doar două zile înainte de dezbaterea prezidenţială dintre Trump şi Clinton - Clapper a emis avizul fără precedent al serviciilor de informaţii cu binecuvântarea personală a lui Obama. Acesta părea să acrediteze ceea ce tabăra Clinton spunea presei - că Trump colabora cu preşedintele rus Vladimir Putin printr-un canal secret pentru a fura alegerile. Desigur, candidata democrată a profitat de acest lucru pentru a-l defăima pe Trump la dezbatere.
Şi aceasta nu ar fi singura manevră cu consecinţe istorice pentru Clapper, al cărui rol în distorsionarea campaniilor prezidenţiale ar putea merita un loc special în analele amestecului nefast în alegeri - de către, în acest caz, un serviciu de informaţii naţional, nu străin.
În 2020, el a fost principalul semnatar al declaraţiei "serviciilor de informaţii" care a discreditat informaţiile bombă publicate în octombrie de New York Post ce dezvăluiau e-mailurile din laptopul lui Hunter Biden, care documentau modul în care plătitorii corupţi din Burisma ai lui Hunter s-au întâlnit cu Joe Biden când acesta era vicepreşedinte. Acesta a fost publicat la 19 octombrie, cu doar trei zile înainte ca Trump şi Biden să ţină discursuri electorale în Nashville. Alţi 50 de oficiali şi experţi ai "Comunităţii de informaţii" din SUA au semnat documentul de şapte pagini, care susţinea că "apariţia pe scena politică americană a unor e-mailuri care ar aparţine fiului vicepreşedintelui Biden, Hunter, multe dintre ele legate de perioada în care acesta a făcut parte din consiliul de administraţie al companiei ucrainene de gaze Burisma, are toate semnele clasice ale unei operaţiuni de informaţii ruseşti”.
În retrospectivă, pseudo-informaţiile bine sincronizate ale lui Clapper în 2016 şi 2020 i-au ajutat pe Clinton şi pe Biden să îl acuze pe Trump că este o persoană potenţial compromisă din cauza unor presupuse legături cu Kremlinul, acuzaţii care i-au afectat preşedinţia şi, ulterior, fără îndoială, chiar şi o posibilă realegere.
Scrisoarea falsă de pe laptop l-a ajutat, de fapt, pe Biden să obţină o victorie la limită, deoarece mulţi dintre alegătorii săi din cadrul alegerilor strânse au declarat organizatorilor de sondaje că nu l-ar mai fi votat dacă ar fi ştiut de materialele condamnabile care contraziceau negaţiile sale că ar fi ştiut ceva despre afacerile străine dubioase ale fiului său.
Un sondaj postelectoral realizat de The Polling Company, de exemplu, a constatat că, din cauza discreditării şi suprimării poveştii cu laptopul, 45% dintre alegătorii lui Biden din statele în care alegătorii şi-ar fi putut schimba votul au declarat că "nu ştiau de scandalul financiar în care sunt implicaţi Biden şi fiul său" şi că dacă ar fi avut cunoştinţă despre scandalul laptopului lui Hunter Biden, mai mult de 9% dintre aceşti alegători ai lui Biden ar fi renunţat să îi mai dea votul lor - făcând astfel ca toate cele şase state pe care Biden le-a câştigat, în care alegătorii şi-ar fi schimbat votul, să treacă la Trump, oferindu-i acestuia victoria.
De fapt, Joe Biden a fost ales preşedinte deoarece milioane de alegători au fost împiedicaţi de Clapper şi de colegii săi din serviciile de informaţii să afle despre conţinutul condamnabil al laptopului lui Hunter Biden.
La început, dezinformarea
În 2016, Clapper părea să îşi folosească autoritatea de şef al serviciilor de informaţii ale lui Obama pentru a încerca să-l împiedice pe Trump în favoarea lui Clinton.
Dar nu toată lumea din administraţie a fost de acord cu publicarea declaraţiei sale oficiale privind presupusa imixtiune a Kremlinului.
Directorul FBI de atunci, James Comey, s-a întâlnit şi el în Situation Room la începutul lunii octombrie pentru a discuta planul. Dar Comey a ezitat să acuze "oficiali ruşi de cel mai înalt rang" de autorizarea "presupusei piraterii informatice" a campaniei Clinton şi de încercarea de "a interveni în procesul electoral din SUA", aşa cum susţine documentul de două pagini. Evident, FBI nu a semnat informaţiile.
Cu toate acestea, Clapper a lăsat să se înţeleagă în declaraţia sa că aceasta a fost constatarea întregii "comunităţi de informaţii americane" şi că aceasta este "încrezătoare că guvernul rus a dirijat recenta compromitere a e-mailurilor". În afară de Biroul directorului serviciilor naţionale de informaţii al lui Clapper, singura altă agenţie care şi-a ataşat numele la evaluare a fost Departamentul de Securitate Internă. De asemenea, remarcabilă a fost şi lipsa dovezilor de bază. Declaraţia comună ODNI-DHS şi-a bazat concluzia în principal pe un raport realizat de un contractor de securitate cibernetică angajat de firma de avocatură a campaniei Clinton, care ulterior şi-a retras afirmaţia într-o depoziţie sub jurământ în faţa Congresului, recunoscând: „Nu am avut dovezi concrete [că agenţii ruşi au furat e-mailuri ale campaniei].”
În cel mai bun caz, constatarea lui Clapper a fost o operaţiune de slabă calitate. În cel mai rău caz, a fost fabricată sau pur şi simplu "imaginată", aşa cum a descris-o un fost oficial de contrainformaţii al FBI pentru RealClearInvestigations.
Oricum ar fi, a venit într-un moment extrem de oportun pentru Clinton. Candidata democrată s-a folosit de raportul serviciilor de informaţii în timpul dezbaterii cu Trump de la St. Louis, din 9 octombrie, pentru a-şi defăima adversarul republican ca fiind un fel de agent rus.
"Haideţi să vorbim despre ce se întâmplă cu adevărat aici, pentru că serviciile noastre de informaţii tocmai au declarat în ultimele zile că Kremlinul - adică Putin şi guvernul rus - dirijează atacurile, piratarea conturilor americane pentru a ne influenţa alegerile. Niciodată în istoria ţării noastre nu am fost într-o situaţie în care un adversar, o putere străină, lucrează atât de mult pentru a influenţa rezultatul alegerilor", a afirmat Clinton, citând avertismentul lui Clapper.
"Şi credeţi-mă, nu o fac pentru ca eu să fiu aleasă. O fac pentru a încerca să influenţeze alegerile pentru Donald Trump", a continuat ea.
"Acum, poate pentru că l-a lăudat pe Putin, poate pentru că spune că este de acord cu multe din ceea ce vrea Putin să facă, poate pentru că vrea să facă afaceri la Moscova, nu ştiu motivele. Dar merităm răspunsuri", a continuat Clinton, recitând în mod clar un punct de discuţie pregătit.
"Şi ar trebui să-i cerem lui Donald să facă publice toate declaraţiile sale fiscale, astfel încât oamenii să poată vedea care sunt legăturile şi relaţiile financiare pe care le are cu ruşii şi cu alte puteri străine".
Unii foşti oficiali ai serviciilor de informaţii americane afirmă că evaluarea serviciilor de informaţii din 7 octombrie pare să fi fost pregătită în beneficiul lui Clinton.
"Nu a existat nicio dovadă care să o susţină. A fost o diversiune politică pentru a o ajuta pe Hilary Clinton", a declarat colonelul în retragere al armatei americane Derek Harvey, care a investigat originile evaluării pentru Comisia de Informaţii a Camerei Reprezentanţilor.
El a subliniat că sursele speculative din spatele informaţiilor au încălcat propria directivă din 2015 a lui Clapper privind Comunitatea serviciilor de informaţii, care prezintă standardele analitice pentru astfel de evaluări. Mai mult, directiva sa interzicea orice părtinire politică în raportarea informaţiilor, avertizând că evaluările trebuie să fie "independente de consideraţiile politice".
"Evaluările analitice nu trebuie să fie distorsionate de un anumit public, de o anumită agendă sau de un anumit punct de vedere politic şi nici nu trebuie să fie modelate în acest scop", se arată în documentul de şase pagini, care a fost semnat chiar de Clapper.
Fostul director adjunct al FBI Chris Swecker a declarat că evaluarea lui Clapper din 7 octombrie este un alt exemplu al numeroaselor operaţiuni secrete desfăşurate de Comunitatea de informaţii împotriva lui Trump pentru a încerca să-l îndepărteze de la putere sau să-i minimizeze eficienţa în timpul mandatului. Potrivit acestuia, pregătind concluzia că guvernul rus ar fi vizat-o pe Clinton, Clapper a abuzat de puterile impresionante ale guvernului SUA în materie de informaţii pentru a interveni în alegerile americane.
"În retrospectivă, acum este clar că liderii agenţiilor noastre de informaţii şi-au îndreptat puterile imense către Trump", a declarat el într-un interviu RCI.
Swecker a adăugat că James Clapper, acum în vârstă de 83 de ani, a fost uşor manipulat de Obama şi de directorul CIA de atunci, John Brennan, chiar dacă Clapper supraveghea CIA.
"James Clapper a fost Barney Fife al comunităţii de informaţii", a menţionat el.
CIA şi alte agenţii americane de informaţii nu au voie să se implice în afacerile interne, a specificat Swecker, şi cu siguranţă nu în alegerile americane.
Încercările de a obţine un comentariu din partea lui Clapper, acum pensionat, au eşuat. Dar, în memoriile sale din 2018, "Fapte şi temeri", Clapper a dezvăluit că el şi secretarul de atunci al DHS, Jeh Johnson, o altă persoană numită de Obama, "s-au chinuit cu formularea exactă" a comunicatului de informaţii din 7 octombrie, aparent pentru că legăturile cu Kremlinul erau cel mult vagi.
"Nu am văzut nicio dovadă concretă de complicitate politică între campania Trump şi guvernul rus", a recunoscut Clapper la pagina 349, "dar, după cum am spus la momentul respectiv, toate luminile de avertizare de pe bord erau aprinse".
De asemenea, el a sugerat că a avut grijă de Clinton - pe care şeful său, preşedintele Obama, o susţinuse public şi pentru care făcea campanie în mod activ la momentul respectiv.
"Atât ruşii, cât şi campania Trump promovau, în paralel, teorii ale conspiraţiei împotriva secretarului Clinton" s-a plâns Clapper, şi anume că "era coruptă".
A adăugat fostul şef al serviciilor secrete: "Jeh şi cu mine am simţit cu tărie că trebuie să informăm electoratul", iar "preşedintele Obama a fost de acord". Procedând astfel, Clapper a mărturisit că au "depăşit limitele" a ceea ce puteau spune despre presupusele "activităţi ruseşti". Cu toate acestea, pe cât de mult au sporit informaţiile, pe atât de mult au fost de acord să nu-l învinuiască direct pe Putin.
Deşi Clapper, în cartea sa, a menţionat dezbaterea prezidenţială care a avut loc două zile mai târziu, el a făcut acest lucru doar în treacăt şi nu a observat faptul cheie că Hillary Clinton a citat informaţiile sale falsificate în timpul evenimentului televizat, aproape la momentul potrivit.
Consilierul pentru politică externă al campaniei Clinton a jubilat ulterior cu privire la declaraţia lui Clapper, arătând cât de importantă a fost aceasta pentru campanie.
"Adevărul este că întreaga comunitate a serviciilor de informaţii a susţinut o declaraţie în octombrie, potrivit căreia campania rusă a piratat DNC şi a publicat e-mailurile. Ne-am temut că am fost atacaţi, nu doar de ruşi, ci şi de un grup coordonat [sic] cu campania lui Trump", a declarat Jake Sullivan într-un interviu cu uşile închise din decembrie 2017 cu Comisia pentru Informaţii a Camerei Reprezentanţilor.
Sullivan s-a înşelat, desigur. Întreaga comunitate de informaţii nu a susţinut declaraţia, care nu a fost bazată pe nicio dovadă reală. La momentul respectiv, conform unor documente interne, FBI a calificat drept "speculaţie" ideea că guvernul rus ar fi fost în spatele presupusei piraterii informatice.
Şi nimic din ceea ce ar fi putut face ruşii nu a fost coordonat cu campania Trump, după cum au concluzionat mai multe investigaţii.
"Operaţiunea laptop"
După ce a fost aproape acuzat de sperjur în 2013 pentru că a minţit Congresul cu privire la colectarea de informaţii, înainte de a-şi cere scuze, Clapper a părut să politizeze informaţiile şi înaintea dezbaterii prezidenţiale din 2020.
Într-o declaraţie oficială din 19 octombrie 2020, fostul director al serviciilor de informaţii al lui Obama şi al lui Biden a sugerat în mod fals că e-mailurile compromiţătoare găsite pe laptopul abandonat al lui Hunter Biden erau dezinformări ruseşti. "Informaţiile" au venit exact la timp pentru Biden, care urma să se confrunte cu Trump peste trei zile, la fel cum s-a întâmplat cu Clinton în octombrie 2016.
"Clapper nu ştia că ruşii erau implicaţi. El a fost doar spitballing. Presupunerile sale de dinaintea dezbaterii au fost similare cu aşa-zisele informaţii despre Rusia de dinaintea dezbaterii din 2016", a declarat fostul oficial superior de contrainformaţii al FBI, care a vorbit sub rezerva anonimatului.
Deşi declaraţia a menţionat că laptopul lui Hunter Biden "avea toate semnele clasice ale unei operaţiuni de informaţii ruseşti", aceasta nu a furnizat nicio dovadă reală a implicării Rusiei. Clapper şi colegii săi au afirmat că suspectează puternic că "guvernul rus a jucat un rol semnificativ în acest caz". Apoi în declaraţie, ei au afirmat "opinia noastră" împărtăşită de comunitatea de informaţii - nu mai este doar o suspiciune - "că ruşii sunt implicaţi în problema e-mailurilor lui Hunter Biden".
"Moscova este stimulată să facă tot posibilul pentru a-l ajuta pe Trump să câştige şi/sau pentru a-l slăbi pe Biden în cazul în care acesta ar câştiga", au speculat ei. "O 'operaţiune laptop' se potriveşte, deoarece publicarea e-mailurilor este în mod clar concepută pentru a-l discredita pe Biden".
Dar Clapper s-a înşelat amarnic. Nu a existat nicio "operaţiune" rusească. Iar laptopul şi conţinutul său - inclusiv e-mailurile compromiţătoare publicate de Post - au fost 100% reale şi autentice, după cum a confirmat avocatul special David Weiss în timpul recentului proces al lui Hunter Biden, acuzat de trei infracţiuni cu privire la arme, pentru care a fost condamnat la începutul acestei luni. Guvernul rus nu a avut nicio legătură cu nimic din toate acestea.
În retrospectivă, mulţi analişti politici sunt de acord că declaraţia de intelligence a lui Clapper a fost concepută nu pentru a informa electoratul, ci pentru a-l induce în eroare. Dar, mai important, momentul publicării acesteia sugerează că a fost menită să îl ajute pe Biden la următoarea dezbatere prezidenţială, care a fost programată doar trei zile mai târziu, la Nashville.
În timpul ultimei dezbateri prezidenţiale, care a avut loc la 22 octombrie 2020, Biden a respins îngrijorările cu privire la e-mailurile de pe laptopul fiului său şi la traficul de influenţă externă al familiei ca făcând parte dintr-o "operaţiune rusească", după ce Trump l-a atacat în legătură cu povestea laptopului. "Joe, ţi se spune că eşti un politician corupt. Uită-te la laptopul din iad", a spus Trump. Bazându-se pe declaraţia de intelligence a lui Clapper, Biden a negat categoric că ar fi ştiut ceva despre afacerile lui Hunter în străinătate.
"Uite, există 50 de foşti membri ai serviciilor naţionale de informaţii care au spus că de ceea ce mă acuză el este o înscenare rusească. Ei au spus că acest lucru este, are toate caracteristicile - patru, cinci foşti şefi ai CIA, ambele partide afirmă că ceea ce spune el este o mizerie. Nimeni nu-l crede, cu excepţia lui şi a bunului său prieten Rudy Giuliani", a replicat Biden.
Informaţiile i-au oferit fostului vicepreşedinte un colac de salvare extrem de necesar. A fost ca şi cum Clapper ar fi pregătit punctul perfect de discuţie pentru Biden.
După cum s-a dovedit, oficialii din campania lui Biden au lucrat cu echipa lui Clapper înainte de publicarea declaraţiei serviciilor de informaţii care îl acuzau pe Putin de inventarea poveştii cu laptopul.
Într-o depoziţie în faţa Parlamentului, fostul director adjunct al CIA Mike Morell, un confident al lui Clapper şi unul dintre cei 51 de semnatari ai scrisorii, a declarat că, în jurul datei de 17 octombrie, Antony Blinken, unul dintre principalii consilieri ai campaniei lui Biden, în prezent secretar de stat al lui Biden, l-a contactat pentru a discuta despre povestea laptopului lui Hunter Biden.
Morell a dezvăluit că unul dintre scopurile publicării scrisorii două zile mai târziu "a fost acela de a-l ajuta pe vicepreşedintele de atunci Biden în dezbatere", conform unei scrisori din 20 aprilie 2023 pe care anchetatorii Camerei i-au trimis-o lui Blinken. La o zi după ce a vorbit cu campania lui Biden, Morell a trimis un e-mail foştilor oficiali din serviciile de informaţii pentru a-i convinge să semneze scrisoarea din 19 octombrie.
Morell le-a scris colegilor săi: "Dorim să îi oferim vicepreşedintelui un punct de discuţie pe care să îl folosească drept răspuns" lui Trump în cazul în care acesta îl atacă pe Biden în legătură cu dezvăluirile privind laptopurile în timpul viitoarei dezbateri. După dezbaterea din 22 octombrie, Morell a declarat că preşedintele campaniei lui Biden, Steve Ricchetti, l-a sunat să-i mulţumească "pentru publicarea declaraţiei". Morell a afirmat că fostul şef de personal al CI Jeremy Bash a fost, de asemenea, implicat în efortul de coordonare. Bash se întâmplă să fie fostul soţ al Danei Bash, care ulterior va fi unul dintre moderatorii CNN care îi vor interoga pe Trump şi Biden la dezbaterea de joi seară din Atlanta.
De fapt, Comunitatea serviciilor de informaţii a conspirat cu campania lui Biden pentru a înşela electoratul prin crearea unui punct de discuţie fals pentru Biden în cadrul dezbaterii prezidenţiale, despre care unii observatori guvernamentali spun că a constituit o contribuţie nedeclarată la campanie şi o potenţială încălcare a legilor federale privind finanţarea campaniilor.
În aceeaşi zi în care Clapper a publicat declaraţia, Natasha Bertrand, pe atunci reporter la Politico, a mediatizat-o într-un articol cu titlul concludent: "Hunter Biden story is Russian disinfo, dozens of former intel officials say" (Povestea lui Hunter Biden este dezinformare rusească, afirmă zeci de foşti oficiali din domeniul informaţiilor).
În timpul acoperirii anterioare frenetice a Russiagate, Bertrand, care acum lucrează pentru CNN, a acţionat ca un reporter de bază pentru scurgeri de informaţii de la oficiali ai serviciilor de informaţii despre Trump. Ea a citat un semnatar al scrisorii ca fiind convins că "încă o dată ruşii interferează" în alegerile americane. La aproximativ 15 minute după ce Politico şi-a publicat articolul, Jen Psaki a postat pe Twitter un link către articol. Psaki a fost numită secretar de presă al lui Biden luna următoare. Campania lui Biden a citat în mod repetat declaraţia lui Clapper pentru a respinge acuzaţiile împotriva lui Hunter şi Joe Biden. Clapper şi-a jucat şi el rolul intervenind la CNN pentru a afirma că laptopul era "un manual de tehnologie sovietică".
Este clar că James Clapper îl încuraja pe Biden să câştige. Cu trei zile înainte de a face publică scrisoarea sa foarte oportună, Clapper a donat 1.000 USD campaniei lui Biden, conform înregistrărilor Federal Election Commission. În luna octombrie a anului trecut, el a mai donat 250 USD campaniei Biden For President. În actualul ciclu electoral, înregistrările arată că el a contribuit cu cel puţin 300 USD până acum pentru Biden.
RealClearInvestigations l-a contactat pe Clapper pentru comentarii, dar nu a primit niciun răspuns. Cu toate acestea, într-o declaraţie anterioară, el nu şi-a cerut scuze.
"Îmi menţin declaraţia făcută la momentul respectiv. Cred că emiterea unei note de precauţie la momentul respectiv a fost adecvată", a declarat el pentru New York Post.
Clapper şi Tapper
Istoria de intrigi a lui Clapper împotriva lui Trump include scurgerea de informaţii clasificate dăunătoare despre el către mass-media.
Prezentatorul CNN Jake Tapper a crezut că a obţinut cea mai bună informaţie din cariera sa când, la 10 ianuarie 2017, a raportat că preşedintele ales Trump a fost informat de FBI cu privire la "documente clasificate" care conţineau informaţii de la o sursă "credibilă" de informaţii potrivit cărora ruşii aveau informaţii "compromiţătoare" despre el. Citând "oficiali americani" anonimi, raportul, scris în colaborare cu Carl Bernstein, celebru pentru Watergate, a susţinut, de asemenea, în mod fals, că guvernul rus şi campania lui Trump au făcut "schimb de informaţii" pe parcursul alegerilor şi că aceste afirmaţii au fost verificate. Tapper a omis să precizeze că informaţiile presupus "clasificate" proveneau din cercetarea opoziţiei politice finanţată de campania lui Hillary Clinton, cunoscută şi sub numele de dosarul Steele, întocmit de fostul ofiţer de informaţii britanic Christopher Steele.
Oricât de eronată ar fi fost povestea, aceasta a declanşat o adevărată frenezie în presa naţională, care până în acel moment se abţinuse de la acoperirea acuzaţiilor nefondate şi conţinute în dosarul Steele. Dar, după ce au aflat de la Tapper - prin intermediul lui Clapper - că însăşi comunitatea serviciilor de informaţii americane se interesase în mod deosebit de dosar şi părea să îl ia în serios, au relatat fără încetare acuzaţiile împotriva lui Trump timp de mai mulţi ani, ca şi cum rapoartele din dosar ar fi fost documentele Pentagonului.
Atunci când anchetatorii Congresului l-au întrebat pentru prima dată pe Clapper despre scurgerea de informaţii de la CNN într-o depoziţie din iulie 2017, Clapper "a negat categoric 'discutarea cu jurnaliştii a dosarului [întocmit de Steele] sau a oricăror alte informaţii legate de piratarea de către Rusia a alegerilor din 2016'", potrivit unui raport publicat de Comisia de informaţii a Camerei Reprezentanţilor. Dar Clapper şi-a schimbat povestea în urma unor întrebări suplimentare.
"Clapper a recunoscut ulterior că a discutat despre 'dosar cu jurnalistul CNN Jake Tapper'".
Raportul a adăugat că James Clapper a discutat în secret cu Tapper la începutul lunii ianuarie 2017 şi că, la 10 ianuarie, CNN a publicat povestea lui Tapper despre acuzaţiile privind dosarul, pentru care a câştigat premiul Merriman Smith pentru jurnalism audiovizual în 2018.
A doua zi, Clapper a emis o declaraţie în care descria o convorbire cu Trump în care Clapper "şi-a exprimat profunda consternare faţă de scurgerile de informaţii care au apărut în presă" şi a subliniat că "nu cred că scurgerile de informaţii provin din cadrul CI", sau Comunitatea de Informaţii.
Clapper, care a fost ulterior angajat de CNN ca "analist oficial de securitate naţională", l-a minţit în mod flagrant nu numai pe viitorul preşedinte, ci şi publicul. Din nou. Şi, de fapt, l-a folosit pe Tapper, care nu numai că nu a reuşit să corecteze înregistrările la CNN, dar se află în poziţia de a-l interoga pe Trump joi seară, în calitate de co-moderator cu Bash al primei dezbateri prezidenţiale 2024 din Atlanta.
