Iubiri în vremea pandemiei: UE ajunge la un acord de investiţii cu China, pe baza promisiunilor comuniştilor

Uniunea Europeană a declarat, la 30 decembrie, că a încheiat un acord de investiţii cu regimul comunist chinez, după ce China s-a angajat să îmbunătăţească accesul companiilor europene pe piaţa financiară internă.

Acordul privind investiţiile, care a fost în curs de negociere în ultimii şapte ani, a fost încheiat „de principiu” la o conferinţă video la care au participat liderul comunist chinez Xi Jinping, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel, precum şi cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron.

Regimul chinez s-a angajat să „permită un nivel mai mare de acces pe piaţă pentru investitorii din UE decât înainte” şi a promis să „asigure un tratament echitabil pentru companiile din UE, astfel încât acestea să poată avea condiţii mai bune în China, inclusiv în ceea ce priveşte contractele cu întreprinderile deţinute de stat, să asigure transparenţa subvenţiilor şi reguli împotriva transferului forţat de tehnologie”, a declarat Comisia Europeană, organul executiv al UE, într-un comunicat de presă.

Prin transferul forţat de tehnologie, UE se referă la faptul că legile securităţii din China cer oricărei companii străine să permită accesul agenţiilor securităţii statului la comunicaţiile sale criptate - lucru care permite, practic, accesul Partidului la secretele comerciale ale firmelor străine.

În ciuda vastului sistem de lagăre de muncă forţată pe care încă le mai menţine, China a fost de acord să continue ratificarea regulilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind munca forţată, a spus Comisia, deşi nu este clar dacă există termene şi angajamente specifice asumate de regimul comunist.

„Acordul de astăzi este un reper important în relaţia noastră cu China şi pentru agenda noastră comercială bazată pe valori”, a spus von der Leyen.

„Va oferi acces fără precedent pe piaţa chineză a investitorilor europeni, permiţând afacerilor noastre să crească şi să creeze locuri de muncă”, a spus ea.

Von der Leyen a criticat anterior regimul chinez pentru că nu şi-a respectat promisiunea în cadrul unui acord din 2019 de a permite un acces mai mare companiilor europene şi de a renunţa la legile chineze care impun investitorilor să îşi divulge know-how-ul în asocierile în participaţie cu entităţi chineze.

Parlamentarii UE au condamnat deseori regimul chinez pentru abuzurile sale asupra drepturilor omului, inclusiv utilizarea muncii forţate şi suprimarea minorităţilor etnice şi religioase ale Chinei.

Pe 17 decembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care solicită sancţiuni UE împotriva oficialilor chinezi responsabili pentru abuzul minorităţii uigure musulmane şi interzicerea importurilor chineze efectuate cu muncă forţată.

Sistemul de lagăre de muncă forţată al Chinei este organizat astfel încât, în general, orice asemenea entitate concentraţionară este asociată cu o companie care prestează activităţi economice de producţie - şi care, de cele mai multe ori fabrică produse vândute în exterior, multe dintre ele în Occident.

UE a descris acordul ca pe un pas către elaborarea de reguli multilaterale. Draftul nu acoperă probleme precum fluxurile comerciale sau achiziţiile publice pentru producătorii de echipamente de telecomunicaţii Huawei.

La conferinţa video, liderii au discutat şi despre pandemia COVID-19, care a luat naştere în Wuhan, China, odată cu apariţia virusului.

Muşamalizarea gravităţii focarului virusului Wuhan de către regimul comunist chinez este considerată pe scară largă una dintre principalele cauze ale apariţiei pandemiei.