Italia, sub presiune din cauza ghetourilor de romi

Modul de trai în taberele de romi i-a adus Italiei critici severe din partea grupurilor internaţionale pentru apărarea drepturilor omului, iar ţara este în prezent supusă presiunilor de a-şi integra comunitatea de romi, relatează Financial Times.

Pamela Salkanovic (15 ani), o tânără de etnie romă, născută în Italia, trebuie să facă peste două ore cu trenul şi autobuzul la periferia Romei pentru a ajunge la şcoala tehnică pe care o frecventează zi de zi, în speranţa de a deveni coafeză. Tânăra locuieşte în tabăra Salone, un ghetou pe care autorităţile municipale îl descriu drept un 'sat echipat model', dar pe care Pamela şi ceilalţi 1.200 de locuitori romi îl compară cu lagăr de concentrare, cu ziduri înalte, condiţii mizere şi o subcultură a drogurilor şi prostituţiei juvenile.

Tabăra Salone este doar una dintre taberele construite, sau extinse de la aşezări existente, în timpul mandatului primarului de dreapta al Romei, Gianni Alemanno, dincolo de şoseaua de centură a oraşului, departe de cel mai apropiat centru populat.

În tabăra Cesarina, din apropiere, familiile de romi din Bosnia şi România trăiesc pe terenuri închiriate municipalităţii de către Biserica Catolică, cărora li s-a tăiat recent electricitatea şi apa curentă. Reporterii au obţinut acces pentru prima data săptămâna trecută în această tabără, invitaţi de o delegaţie parlamentară.

Cu toate acestea, soarta acestor tabere din mai multe oraşe italiene este pusă în prezent sub semnul întrebării, într-un context în care Italia este presată să îşi respecte angajamentul de a integra circa 40.000 de persoane rome fără adăpost, mulţi dintre ei cetăţeni italieni, oferindu-le acces la locuinţe, educaţie şi locuri de muncă.

'Italia este singura ţară din Europa care dispune de o reţea sistematică, organizată şi finanţată public de ghetouri care au drept scop privarea romilor de participarea deplină sau chiar de contactul sau interacţiunea cu viaţa din Italia', a explicat European Roma Rights Centre, un grup de lobby cu sediul la Budapesta .

Curtea de Casaţie, cea mai înaltă curte de apel din Italia, a scos în afara legii în această lună o 'stare de urgenţă', impusă în 2008 de guvernul lui Silvio Berlusconi şi ulterior apărată de către administraţia tehnocratului Mario Monti, care constituia baza legală pentru înfiinţarea aceste tabere şi pentru verificările, pe bază etnică, a locuitorilor acestora prin amprentare, măsurarea înălţimii, fotografii de familie şi înregistrarea tatuajelor.

'Această politică a fost un dezastru absolut, s-au cheltuit sume incredibile de bani, au fost traumatizate familii, s-a accentuat segregarea şi marginalizarea de societate şi s-a alimentat rasismul. Acest lucru ar fi trebuit să provoace un protest imens în Italia şi în străinătate', a declarat Nils Muiznieks, comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, salutând hotărârea judecătorească.

Carlo Stasolla, preşedintele Associazione 21 Luglio - un grup responsabil de mai multe campanii împotriva discriminării - susţine că aşa-numitul plan al autorităţilor din Roma privindu-i pe nomazi i-a costat pe contribuabilii italieni 62 de milioane de euro, mai mult decât costul locuinţelor sociale pentru respectivii romi. În plus, contractele pentru firmele private de securitate, pentru furnizori şi manageri au fost afectate de corupţie şi au implicat 'mafia locală'.

Potrivit lui Viviane Reding, vice-preşedinta Comisiei Europene, unul din patru sau cinci bulgari şi români care îşi vor căuta loc de muncă este etnic rom.

Pe de altă parte, 15 din 27 de state membre ale UE, printre care Italia, nu au reuşit să identifice finanţarea (care ar fi împărţită cu Bruxellesul), pentru politicile de incluziune a romilor.

Comisia poate lansa proceduri de încălcare a dreptului comunitar care conduc la sancţiuni în cazul în care se dovedeşte o 'discriminare sistemică', a declarat un purtător de cuvânt al CE, menţionând că raportul doamnei Reding pe această temă 'poate numi şi critica' state care se fac vinovate de discriminare.

Muiznieks speră că noul guvern italian, format luna trecută, se va rupe de politicile din trecut, însă oficialii se întreabă cum o coaliţie fragilă de stânga şi dreapta va ajunge la un acord în privinţa situaţiei taberelor de romi.

Mai mult, Angelino Alfano, ministrul de interne (de dreapta), a respins deja o propunere de a ministrului pentru integrare, dna Cecile Kyenge, potrivit căreia copiii de imigranţi născuţi în Italia ar trebui să primească cetăţenie italiană.

Deşi unele oraşe au progresat în integrarea familiilor de romi, Alemanno candidează pentru un nou mandat de primar al Romei în această lună şi ştie că abordarea sa dură privind romii aduce voturi. La fel ca în Marea Britanie, grupurile de dreapta ridică problema unui aflux de romi din Bulgaria şi România anul viitor, atunci când UE va permite celor caută de lucru din aceste ţări să aibă acces nerestricţionat la piaţa muncii.