Italia intensifică investigaţia asupra ambarcaţiunilor de salvare cu migranţi finanţate prin organizaţii de caritate

Navele închiriate de organizaţii private se află în centrul atenţiei, pe fondul acuzaţiilor că acestea nu numai că îi încurajează pe traficanţi să trimită migranţii pe mare, navigând cât mai aproape posibil de apele libiene, dar şi răspund la apelurile traficanţilor când aceştia îi sună să intervină.

Procurorii examinează modul în care sunt finanţate vasele de salvare în urma întrebărilor legate de suma cheltuită.

Echipele de salvare spun că sunt forţate să patruleze pe lângă Libia pentru a salva vieţi, deoarece migranţii sunt încărcaţi în vase supraaglomerate care sunt atât de fragile încât sunt destinate scufundării la scurt timp după plecare.

"Este imposibil să excludem contactul direct între vasele de salvare neguvernamentale şi traficanţii din Libia", a declarat procurorul sicilian Carmelo Zuccaro, care a condus cercetarea, dar nu a deschis încă o anchetă judiciară oficială.

'Anormal'

"Sunt convins că nu întotdeauna centrul operaţional este cel care solicită ONG-urile", a declarat el miercuri într-o comisie parlamentară, referindu-se la centrul din Roma, care ar trebui să coordoneze toate operaţiunile de salvare din această zonă a Mediteranei.

"Este o chestiune care are nevoie de investigaţie", a mai notat el, deoarece ar sugera că traficanţii, aflaţi fie pe uscat, fie la bordul ambarcaţiunilor de migranţi ar putea să cheme direct vasele de salvare, lăsându-le pe acestea deschise la acuzaţii de complicitate.

Vasul SOS Mediterranee, care a fost numit de procuror, a declarat pentru AFP că nu se află în contact cu traficanţii.

"Nu avem nici o autonomie în ceea ce priveşte operaţiunile, noi facem ceea ce ni se spune să facem de către centrul de operaţiuni din Roma", a spus purtătoarea de cuvânt Amelia Giordano.

Procurorul Zuccero a declarat că biroul său investighează nivelul "anormal" de fonduri care au permis chiar ONG-urilor mici să trimită vase.

Organizaţia malteză Moas a fost prima care a trimis un vas de salvare privat în vara anului 2014.

Până în vara trecută, aproape zece ONG-uri diferite, finanţate în principal prin donaţii private, au participat la operaţiunile de ajutorare a migranţilor din Libia.

ONG-urile cu unul sau mai multe vase în zonă în 2016 au inclus organizaţiile germane Sea Watch, Sea Eye şi Jugend Rettet, precum şi organizaţia olandeză Dutch Lifeboat Project, organizaţia spaniolă Proactiva Open Arms şi organizaţia malteză Moas.

Reflectoarele acţionează ca balize

Amiralul Italiei, Enrico Credendino, comandantul operaţiunii anti-trafic a UE - Sophia - a declarat că ONG-urile atrag bărci de migranţi, cel puţin în întuneric.

"Noaptea folosesc reflectoare mari, traficanţii le văd şi trimit dinghiile (care transportă migranţii) către lumini", a spus el într-un interviu acordat cotidianului Corriere della Sera.

Majoritatea vaselor de salvare au fost staţionate în port în timpul iernii, dar Aquarius - folosit de SOS Mediterranee şi Doctors Without Frontiere (MSF) - a continuat să aducă mii de oameni în siguranţă împreună cu Golfo Azzuro, condus de Proactiva Open Arms.

Într-un raport citat în decembrie de către cotidianul Financial Times, agenţia UE de control al frontierei, Frontex, a indicat posibilitatea ca traficanţii să ciocnească vasele cu migranţii de navele private care le recuperează şi le aduc în Italia "ca taxiuri".

Afirmaţia a fost respinsă de către MSF ca fiind "extrem de gravă şi dăunătoare". Acesta a declarat că ONG-urile "nu au fost cauza, ci un răspuns" la o criză umanitară şi au fost forţate să acţioneze deoarece Frontex nu a reuşit să prevină decesele migranţilor pe mare.

În ciuda condiţiilor grele de iarnă pe mare, plecările din Libia au continuat neîntrerupt. Peste 5.000 de migranţi au fost salvaţi de duminică, ridicând numărul adus în Italia de la începutul anului 2017 la peste 21.000, o creştere destul de mare faţă de aceeaşi perioadă a anilor precedenţi.