Italia: Furturile de cupru gestionate de Mafii
În fiecare zi în Italia se fură 3.200 de kilograme de cupru, de la liniile de cale ferată, corpuri de iluminat şi din fabrici. Revista italiană L'Espresso a descoperit întreaga filieră, care duce la navele şi camioanele ce pleacă spre America de Sud şi Asia, gestionate de criminalitatea organizată, după ce a vorbit cu unul dintre aceşti hoţi specializaţi.
În 2011, din reţeaua feroviară italiană au dispărut mii de tone de cupru. Căile Ferate de Stat (FS) au pierdut aproape 20 de milioane de euro în doi ani, fără a mai calcula daunele colaterale: navetiştii întârziaţi la locul de muncă, sau elevii la şcoală. Miile de tone sustrase FS sunt doar o mică parte din ''pradă''. Se fură şi cabluri electrice de la Enel (2.500 cele raportate anul trecut) şi Telecom (3.300).
Dacă cuprul este numit 'aurul roşu', există un motiv: pe pieţe cuprul a ajuns să valoreze 7,5 euro kilogramul. O cotaţie care va creşte şi mai mult, având în vedere că metalul este tot mai rar şi tot mai căutat, mai ales de către marile puteri emergente cum ar fi India, China şi Brazilia.
Conductor electric şi termic foarte bun, rezistent, non-magnetic, uşor de lucrat datorită maleabilităţii sale, cuprul este un produs foarte valoros. Există o vastă filieră ilegală, tot mai organizată, care are doar un singur scop: să fure cât mai mult cupru şi să-l vândă în străinătate. La bază se află hoţii mărunţi (şase din zece sunt italieni, ceilalţi provenind aproape toţi din Europa de Est), care vând cuprul furat colectorilor de metale şi unor angrosişti, pentru suma de 4-5 euro kilogramul. De aici, metalul este expediat la topitorie sau prelucrat.
În acest punct, aurul roşu trece în mâinile 'peştilor mari' - fie exportatori legali, care ignoră total provenienţa, fie infractori. Mafiile au acaparat o piaţă ce promite câştiguri uriaşe. În porturile din Napoli şi Gioia Tauro, în 2007, poliţia a sechestrat 23 de containere de cupru furat de la căile ferate. Astfel de confiscări sunt însă în prezent mult mai dificile, deoarece cuprul provenit de la FS este aproape imediat topit şi ajunge de neidentificat chiar şi pentru experţi.
''Există persoane care reuşesc să fure cupru cât să umple un camion, încărcături în valoare de 50.000-100.000 de euro pe care nu le poţi revinde uşor dacă nu ai conexiunile potrivite. Acestea sunt afaceri gestionate de mafii, nu de hoţii mărunţi', spune Marko (numele este fictiv), un rom sârb care a acceptat să explice pentru L'Espresso cum funcţionează filiera ilegală a noului aur. 'Hoţul care acţionează pe cont propriu aduce 20-30 kg. Să vinzi un camion de cupru furat nu este acelaşi lucru. O poţi face dacă ai relaţiile potrivite şi dacă eşti considerat demn de încredere', adaugă el.
Franco Fiumara, directorul ''Protezione Aziendale'', sectorul privind siguranţa FS, nu a vorbit deschis despre criminalitatea organizată, ci de 'persoane cu mari capacităţi antreprenoriale, care ştiu cum şi cu cine trebuie să tratezi, deoarece cuprul furat de la FS, Enel şi Telecom ajunge adesea în Asia, unde este reutilizat pentru componente electronice'.
Să prinzi un hoţ la locul faptei este foarte dificil, deoarece acesta are nevoie de numai 20 de minute pentru a fura chiar 50-60 de kg. Hoţii acţionează noaptea şi departe de centrele locuite.
Poliţia Feroviară (Polfer) a recurs la altă strategie: nu-i mai urmăreşte pe hoţi, ci loveşte direct colectorii de metale, prin controale ţintite şi constante. 'În 2009 am crezut că am câştigat războiul', spune Pietro Milone, director al Polfer. 'Furturile au scăzut la 125.000 de kg faţă de 1,2 milioane în 2006. Apoi, am comparat două date: numărul de furturi şi tendinţa preţului la cupru, descoperind că cele două urmau aceeaşi curbă', a precizat el. Acţiunea poliţiei nu avea nicio legătură cu scăderea furturilor: nu mai era profitabil. Astăzi când preţul a revenit la niveluri chiar mai mari decât cele de dinainte de criză, goana după aurul roşu a reînceput.
Spre deosebire de cuprul FS, cel al Enel şi Telecom nu are caracteristici care îl fac uşor de identificat. Dacă vasta reţea a Enel (un milion de kilometri) este o enormă maşină de făcut bani, furtul de conductori de cabluri electrice de tensiune joasă şi medie este mult mai periculos decât cel de la căile ferate, existând riscul electrocutării.
Cuprul este furat şi din fabrici, deschise sau dezafectate, sau din corpurile de iluminat - o practică folosită în principal în Campania, potrivit lui Marko. Totodată, Anas (care gestionează autostrăzile) a raportat că autostrada Roma-Fiumicino este aproape complet în întuneric din cauza furturilor continue de cabluri electrice. La fel se întâmplă şi cu jgheaburile şi nu sunt scutite nici cimitirele, având în vedere că o mare parte din obiectele de cult sunt din cupru.
Războiul cuprului este imposibil de câştigat. De câteva luni, FS a declanşat o operaţiune de proporţii: înlocuirea cuprului cu alte materiale capabile să conducă electricitatea, dar mai puţin atractive pe piaţă, cimentarea locaţiilor pe unde trec cablurile, sau ''murdărirea'' cu catran a cuprului. Totodată, în fiecare din cele 15 compartimente ale Polfer există un grup specializat în furturi de cupru, o mini ''task force'' de patru sau cinci agenţi.
Este nevoie însă şi de acţiuni comune. La 24 februarie, Ministerul de Interne a instituit un Observator naţional privind furturile de cupru, din care fac parte, în afară de instituţie, şi Enel, Telecom, FS, Agenţia Vamală şi Anie - federaţia întreprinderilor electrotehnice.
În plus, va exista un e-book, ce va putea fi consultat de toţi experţii. Colectorii de metale oneşti vor putea compara cuprul pe care îl colectează zilnic cu fotografiile din catalogul digital, pentru a vedea dacă a fost furat sau nu. 'Toate tipurile de cupru utilizate de căile ferate europene vor putea fi consultate pe acest e-book. Cei care cumpără metale nu vor mai putea invoca scuze', conchide Milone.
