Istoricul infecţiilor sinusale poate indica o evoluţie viitoare a bolilor reumatice

Un istoric de infecţii cronice ale sinusurilor creşte riscul de a dezvolta mai târziu boli reumatice care afectează articulaţiile, tendoanele, ligamentele şi oasele, potrivit unei noi cercetări.

Aceste boli afectează mai des femeile decât bărbaţii şi multe dintre ele sunt autoimune, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar atacă propriile ţesuturi. Simptomele pot include durere, rigiditate şi umflături ale sistemului muscular şi ale oaselor - şi chiar afecţiuni ale organelor interne.

Un studiu publicat în Rheumatic and Musculoskeletal Diseases în luna februarie întăreşte asocierea dintre sinuzită şi bolile reumatice. Autorii au concluzionat că nu numai că sinuzita este legată biologic de multe alte afecţiuni, dar ar putea fi asemenea unui chibrit care aprinde un foc - inflamaţia.

Studiul a constatat că şansele de a dezvolta o boală reumatică au fost cu 40 la sută mai mari în rândul celor cu antecedente de sinuzită, şansele crescând în cazul celor cu infecţii multiple.

Inflamaţia - o parte normală a procesului de reparare din organism - poate fi suprastimulată, trimiţând substanţe chimice care luptă împotriva infecţiei mult timp după ce ameninţarea a dispărut. Răspunsurile inflamatorii anormale sunt un semn distinctiv al bolilor autoimune.

"Ne-am dat seama în ultimii 50 de ani că inflamaţia la nivelul suprafeţelor mucoase, cum ar fi plămânii, este asociată cu artrita reumatoidă", a declarat autorul studiului, Dr. Vanessa Kronzer de la Clinica Mayo, pentru The Epoch Times, într-un e-mail. "Ceea ce este mai nou, în ultimii 10 ani, este că şi alte suprafeţe mucoase pot fi implicate, cum ar fi tractul respirator superior".

Există şi alte dovezi care susţin noua descoperire, inclusiv un studiu care arată că o operaţie la sinusuri a avut un impact asupra durerii generale şi un studiu recent care leagă infecţiile COVID-19 şi riscul crescut de boli reumatice inflamatorii autoimune.

Explorarea legăturii

Autorii nu sunt exact siguri de modul în care inflamaţia căilor respiratorii superioare duce la apariţia acestor boli autoimune. Dr. Kronzer a declarat că în prezent planifică studii de urmărire.

Studiul a menţionat că o explicaţie probabilă este reprezentată de microbii patogeni legaţi de infecţiile sinusale care ar putea duce şi la bolile reumatice.

Exemple care susţin acest lucru sunt:

• Ruminococcus gnavus (R. gnavus) asociat cu nefrita lupică, inflamaţie care afectează rinichii şi care poate duce la insuficienţă renală, precum şi cu artrita reumatoidă şi spondiloartrita, o artrită care afectează coloana vertebrală şi articulaţiile din apropiere. R. gnavus poate descompune mucina şi este legat de problemele cronice ale sinusurilor, de alergii şi de mai multe afecţiuni mediate de sistemul imunitar.
• Staphylococcus şi Corynebacterium sunt implicaţi în dezvoltarea vasculitei asociate anticorpilor citoplasmatici antineutrofile (ANCA), o inflamaţie a vaselor de sânge asociată cu artrita reumatoidă. Cercetările din 2019 au indicat faptul că Staphylococcus aureus este asociat cu infecţiile cronice persistente şi severe ale sinusurilor, precum şi cu polipii nazali. Pe lângă faptul că aveau o comunitate microbiană sinusală sărăcită, bolnavii de sinuzită cronică aveau, de asemenea, o abundenţă de Corynebacterium tuberculostearicum, potrivit unui studiu din 2012.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a discerne dacă alţi microbi ar putea fi în joc atât în sinuzită, cât şi în bolile reumatice. Autorii au declarat că studiile viitoare ar trebui, de asemenea, să testeze ipoteza prin "determinarea dacă prevenirea sau tratarea sinuzitei poate preveni şi/sau trata bolile reumatice".

"Faptul că a fost atât de puternic asociată cu boala Sjögren şi APS (boli reumatice non-RA) este o descoperire nouă şi una care necesită mai multe cercetări", a declarat Dr. Kronzer.

Cei care au avut sinuzită cu 5-10 ani înainte de debutul bolii au avut de trei ori mai multe şanse de a dezvolta vasculită asociată ANCA şi boala Sjögren, caracterizată prin uscăciunea gurii şi a ochilor.

COVID şi bolile reumatice

Infecţiile severe cu COVID-19 pot fi un alt indicator al bolii reumatice ascunse, potrivit unui studiu publicat la 5 martie în Annals of Internal Medicine.

Studiul a examinat bazele de date ale pacienţilor din Japonia şi Coreea de Sud şi a constatat că în cazurile mai severe de infecţii cu SARS-CoV-2 a crescut riscul de boli reumatice până la 12 luni după infecţie. În plus, autorii au subliniat un studiu care a constatat că pacienţii au avut un risc cu 42,6% mai mare de boli autoimune după ce au suferit o infecţie cu SARS-CoV-2.

"Nu aş fi surprins dacă acest lucru ar fi adevărat, deoarece COVID provoacă inflamaţii la nivelul mucoasei respiratorii, despre care ştim din zeci şi zeci de studii că este asociat cu un risc crescut de AR (poliartrită reumatoidă)", a declarat Dr. Kronzer.

Cu toate acestea, cel puţin un expert a ridicat probleme în legătură cu studiul COVID-19 - în primul rând pentru că diagnosticarea bolilor AR durează considerabil mai mult timp din cauza testelor de laborator, imagistice şi biopsiilor adesea extinse.

Aceasta este opinia Dr. Amr H. Sawalha, director de reumatologie şi profesor de pediatrie şi medicină la UPMC Children's Hospital din Pittsburgh, care a comentat public studiul. El a pus la îndoială faptul că semnalările privitoare la COVID lung din cadrul studiului au fost "manifestări post-infecţioase mediate imunitar, mai degrabă decât boli reumatologice autoimune bine definite, care sunt cronice prin definiţie".

Cei vaccinaţi păreau mai puţin expuşi riscului, potrivit autorilor, cu excepţia cazului în care aveau o infecţie severă. Studiul a fost realizat înainte de descoperirea variantei omicron.

Cu toate acestea, un studiu din 2023 care a examinat în mod specific afecţiunile post-COVID după infecţii omicron a observat că cei care aveau deja boli reumatice aveau tendinţa de a fi mai predispuşi la simptome pe termen lung.

Speranţă pentru ambele probleme

În timp ce cauzalitatea bolilor reumatice poate necesita mai multă explorare, chirurgia endoscopică a sinusurilor pare a fi o soluţie capabilă să amelioreze durerile corporale şi simptomele sinusurilor. Aceasta înlătură blocajele din sinusuri care provoacă durere şi afectează respiraţia.

O meta-analiză de revizuire a 11 studii a observat că procedura de chirurgie endoscopică a sinusurilor a ajutat la îmbunătăţirea durerii, care a fost descrisă într-un comunicat de presă ca fiind similară cu durerea resimţită de o persoană în vârstă de 75 de ani, în ciuda faptului că vârsta medie a pacienţilor era de 43 de ani.

Comunicatul de presă, bazat pe informaţii dintr-o prezentare a lucrării la reuniunea anuală din 2008 a American Academy of Otolaryngology-Head and Neck Surgery Foundation, a evidenţiat în special faptul că durerea este mult mai frecventă la pacienţii cu probleme ale sinusurilor decât la media populaţiei. Aceasta este similară cu cea a cazurilor de osteoartrită sau depresie, se arată în raport.